În volum de poeme Ascuns în transparență poetul bănățean Robert Șerban practică o poezie a cotidianului, a contingentului, a imediatului, dar într-o manieră în care niciunul dintre evenimentele mărunte ale vieții de zi cu zi nu rămâne izolat în „aici și acum”, ci aruncă săgeți către marile fragmente și evenimente ale vieții omului, către temele fundamentale fără de care viața nu își află niciun rost pe acest pământ.
Dar cum marile adevăruri sunt mai ușor de înțeles atunci când filtrezi realitatea prin ochii copilului din tine, poetul ne descoperă sensul prieteniei, al morții, al dragostei și al căutării lui Dumnezeu prin intermediul unor imagini bine ticluite în registrul ludic: „ai spart vreodată o sticlă?/ ai adunat cioburile?/ te-ai tăiat la degete?// vezi/ prietenii sunt precum cioburile:/ deși curge sânge/ continui să le strângi”; „Stixul copilăriei există/ și e o baltă pe care bărcuțele nu plutesc niciodată”; „dragostea e atunci când/ musculițele ce roiesc deasupra cănii cu vin/ încep să cânte ca niște îngeri/ iar ție îți vine să te îmbraci în frac/ și să le dirijezi/ nu ca și cum ai fi dumnezeul lor/ ci o musculiță și mai mică”, „nu la toată lumea Dumnezeu iese-n poze/ dar dacă ai noroc să nimerești unghiul bun/ luminozitatea potrivită și să apeși când ți se șoptește/ l-ai prins”.
Volumul Ascuns în transparență este în egală măsură și o carte-album, grație colaborării poetului cu artistul plastic Pavel Verdeș, ale cărui desene și lucrări grafice transpun în vizual atmosfera creată de poemele lui Robert Șerban, contribuind la fixarea în mintea și în sufletul cititorului a ideilor strecurate printre rânduri.
