Adam Puslojić este poetul sârb rămas în conștiința românilor drept prietenul de pe celălalt mal al lui Nichita Stănescu. Prietenia lor, atât de intensă, s-a oglindit foarte viu și în opera poetică a celor doi, astfel încât, spiritul lui Nichita răzbate adesea din poemele lui Adam și, cu siguranță, împrumuturile au fost reciproce. Sunt printre poemele selectate în această antologie unele ce par scrie de-a dreptul de Nichita Stănescu, dar și poeme de o originalitate covârșitoare, ca de exemplu cele din volumul „Negleduș”. 

Despre Adam Puslojić se poate spune fără teama de a greși că este un soldat al metaforei. Astfel, fie că evocă figuri ale mitologiei grecești, romane, egiptene sau biblice, fie că își exprimă uimirea față de confrații poeți români, fie că își cântă iubirea, fie că își urlă mâhnirea pentru țara sa urgisită de istorie, fie că scrutează transcendența cu săgeata setei de sens, fie că dă slavă materiei, torcând tot spiritul din ea, el o face întotdeauna în cele mai alese cuvinte, creând adevărate bijuterii stilistice și estetice, astfel încât, lectura poemelor sale este întotdeauna o desfătare revigorantă.