George Enescu – un nume devenit legendă, un nume cât o țară, un ambasador al muzicii românești pe toate meridianele lumii. Cu siguranță majoritatea românilor știu primele acorduri ale Rapsodiei Române nr. 1 pe de rost. Dar câți oare știu cum a fost viața adevărată a acestuia? Cine a fost George Enescu – omul din spatele legendei? Din păcate, în România s-a scris prea puțin despre viața sa intimă, punându-se mai degrabă accentul pe realizările sale, prin care s-a înscris pentru totdeauna în „Panteonul” muzicii clasice universale. De altfel, însuși Enescu a fost foarte rezervat în a vorbi despre sine.
Din fericire, în anul 1951, jurnalistul cultural francez, Bernard Gavoty are inspirata idee de a realiza, la unul dintre posturile Radiodifuziunii Franceze o serie de interviuri cu George Enescu, prin care îl provoacă pe acesta să-și evoce întreaga viață, de la copilăria moldavă până pe culmile gloriei. Apoi, punând cap la cap mărturiile acestuia, realizează această minunată biografie, ce vede lumina tiparului cu puțin timp înainte de a se stinge lumina vieții marelui muzician român.
Astfel, oamenii din întreaga lume au putut ajunge, cel puțin cu puterea imaginației, pe plaiurile Moldovei, au empatizat de bună seamă cu mica dramă a unei copilării marcate de excesul de grijă al unor părinți mult prea grijulii, au trecut, alături de micul geniu, prin școlile muzicale de la Iași, Viena și Paris, s-au mâhnit, poate, aflând că uneori talentul înnăscut al unui copil poate stârni invidii veninoase în sufletul celor ce ar trebui să-l călăuzească spre desăvârșire, au trăit, alături de acesta, fiecare decepție și fiecare izbândă. Și cu siguranță au cunoscut un om, au cunoscut matrița sufletească din spatele capodoperelor enesciene. Și astfel au înțeles mai bine muzica sa și l-au iubit mai mult.
