Trebuie să recunosc din capul locului că nu sunt un fan al genului SF, citind doar ocazional pentru diversificarea lecturii. Dar jocul cu dimensiunile timpului creat în această bandă desenată mi-a captat interesul de la primele pagini.

Mare parte din acțiune se petrece în Conexis, o dimensiune spațială ce sfidează orânduirea universului, conform căreia fiecare spațiu există într-o dimensiune temporală concretă. Conexisul există în afară oricărui timp. De altfel, întreaga acțiune se desfășoară în afara timpului. Trecutul, prezentul și viitorul se suspendă câteștrei și sunt prinse într-un joc ce pare generat de un accelerator de particule.

Singura legătură cu istoria concretă o reprezintă Al Doilea Război Mondial. De fapt, un episod neștiut din desfășurarea acestei conflagrații se dovedește a fi motorul tuturor întâmplărilor aparent absurde descrise în această poveste. Deși de dimensiuni reduse această bandă desenată concentrează atâta tensiune narativă, cât pentru un roman întreg. De asemenea, personajele sunt foarte bine desenate, atât la nivel grafic, cât și la nivel literar. Interesant că și locuitorii autohtoni ai Conexisului sunt cât se poate de umani, cu toate că dimensiunea aceasta nu pare să împărtășească soarta Pământului.

Dar să vorbim puțin și despre titlu. Cifra 8 este elementul ce se regăsește în toate dimensiunile temporale și spațiale. Aceasta este percepută de către unii drept simbol al infinitului iar de alții ca o simplă cifră. Mie îmi place să cred că are legătură cu dogma veacului al optulea, care se referă la viața lumii întregi de după marele eschaton.