Poetul Radu Stanca împărtășește pe nedrept soarta poeților provinciali, adică a acelora care au ales să creeze în orașe de provincie. S-ar fi putut bucura de popularitatea meritată în momentul în care actorul Florian Pittiș a interpretat magistral poezia sa, Corydon. Dar se pare că poezia în sine a devenit mai cunoscută decât autorul ei sau a fost mai degrabă asociată cu recitatorul.

     Cu toate acestea, poetica lui Radu Stanca este foarte vastă și cunoaște o foarte mare diversitate de forme estetice și stilistice. Dacă ar fi să facem o hartă a poeziei sale am avea drept localități: Dragostea, Suferința, Viața, Moartea, Balada, Istoria, Rima, Versul alb. Deși a împărtășit în viața sa destinul lui Bacovia, fiind la rândul său foarte bolnav, totuși el nu s-a lăsat pradă durerii și a scris inclusiv poeme vesele ce nu lasă să se întrevadă suferința sa fizică.

     Volumul de față este mai mult decât binevenit, este o datorie morală a literaturii române făță de unul dintre slujitorii ei fideli, căzut pe nedrept în uitare.