Tudor Pamfile (1883‑1921) este un folclorist şi prozator român, originar din zona Galaţiului. După ce începe şcoala în satul natal Ţepu, îşi continuă studiile la Tecuci şi apoi la Iaşi, absolvind Şcoala Militară, urmată de Şcoala de Ofiţeri de Infanterie şi Cavalerie din Bucureşti. Lucrează o vreme ca profesor de istorie la Bârlad, fondează reviste (Ion Creangă, Miron Costin) şi colaborează constant la numeroase publicaţii precum Lumina poporului, Viaţa literară şi artistică, Şezătoarea, Convorbiri literare, Viaţa românească, Calendarul poporului, Analele Academiei Române. În 1921 este ales membru corespondent al Academiei Române.
Printre volumele pe care le‑a publicat în timpul vieţii se numără: Cimilituri româneşti (1908), Graiul vremurilor. Poveşti (1909), Feţi‑frumoşi de‑odinioară (1910), Sărbătorile de vară la români (1910), Firişoare de aur. Povestiri şi legende din popor (1911), Cântece de ţară (1913), Cromatica poporului român (1914), Sărbătorile la români. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului (1914), Povestiri populare româneşti (1920).
