Numele sub care a ramas cunoscut posteritatii autorul Comentariului este Philon din Alexandria, Philon Alexandrinul sau Philon Iudeul. Acest nume indica locul sau de nastere, Alexandria din Egipt, si originea sa iudaica. Philon s‑a nascut si a trait asadar in afara Palestinei, in Diaspora prin urmare. Jean Danielou il considera „cel mai eminent reprezentant al iudaismului Diasporei si in special al iudaismului alexandrin, principalul sau centru”. A fost insa, in acelasi timp, si un „pios rabin”, credincios traditiilor, credintelor, cultului, religiei mozaice si Dumnezeului Parintilor lui Israel, al lui Avraam, Iacov si Isaac.
Viata lui Philon din Alexandria este putin cunoscuta, totusi cateva episoade, cateva evenimente istorice la care a luat parte si al caror deznodamant l‑a influentat sunt relatate pe larg in opusurile sale Legatio ad Caium si In Flaccum. De asemenea contemporanul sau, istoricul evreu Flavius Josephus, este o a doua sursa pretioasa de informatii (v. Antichitati Iudaice). Ce stim despre viata sa? Familia lui Philon, care avea o veche linie sacerdotala, a emigrat din Palestina in Egipt. Tatal sau trebuie sa fi avut deja cetatenia romana atunci cand s‑a instalat in Alexandria, fiindca egiptenii n‑o puteau primi. Poate faptul ca era cetatean al unui imperiu si ca se nascuse intr‑o metropola a culturii care, la acea vreme, avea intaietate in lumea greco‑romana (metropola unde, din intalnirea atator mari civilizatii, traditii si credinte s‑a nascut alexandrinismul) l‑a distins pe scriitor de iudaismul palestinian si de traditia rabinica conservatoare; spre deosebire de aceasta, care dorea sa ramana inchisa si nu accepta imprumutul ideilor culturale si religioase ale altor popoare, Philon a imprumutat ideile grecilor, idei care, vom vedea, nu erau chiar atat de straine de iudaism.
Scrierile lui Philon se adreseaza evreilor din Alexandria dar si neamurilor, adica neevreilor in mijlocul carora traia comunitatea. Comentariile lui Philon respecta in general caracteristicile midras‑ului rabinic, sau clasic, care sunt urmatoarele: „libera reproducere a materialului biblic, utilizarea traditiilor, incercarea de a distinge in particularitatile povestirii intentia lui Dumnezeu si mesajul Sau pentru timpul prezent”. Desi aceste comentarii biblice, al caror scop este prin excelenta acela de a cultiva pietatea si dragostea fata de Dumnezeu Cauza si sustinatorul lumii, sunt altceva decat scrierile filosofilor greci, ele au totusi in comun cu acestea afirmarea principiului, inceputului lumii si a Cauzei ei Creatoare. Philon are meritul de a fi reusit sa arate nu cat de separate sunt dogmele grecilor de cele ale evreilor, ci, dimpotriva, cat de asemanatoare este cautarea primilor cu revelatia primita de Israel.
