Autori \ Petre Anghel

Petre Anghel, născut în 1944, în Băilești – Dolj, este absolvent al Faculății de Limbă și Literatură Română (1969), luându-și doctoratul în filologie în anul 1978 cu o lucrare despre sociologul și eseistul Mihai Ralea. Poet și prozator, a publicat numeroase volume și articole de teoria literaturii, istorie literară și stilistica limbii române. Este doctor în teologie și doctor în sociologie. Profesor la mai multe facultăți, în prezent este profesor emerit al Universității din București. Este conducăror de doctorat în Științe ale comunicării. Volumele sale de specialitate și de beletristică s-au bucurat de aprecierea criticilor și istoricilor literari, precum și de aprecierea publicului cititor. Este prezentat în istorii ale literaturii române semnate de Ion Rotaru, Dumitru Micu, Marian Popa, Laurenţiu Ulici etc., în dicţionare şi în antologii.
Asupra operei lui Petre Anghel s-au pronunţat istorici şi critici literari prestigioşi ca Alexandru Piru, Eugen Simion, Pompiliu Marcea, Mircea Zaciu, Valeriu Cristea, Dana Dumitriu, Mircea Vaida, Virgil Cuţitaru, Paul Dugneanu, Aurel Sasu, Costin Tuchilă, Alex Ştefănescu, Dan Cristea, Ioan Holban, Constantin M. Popa etc.
Este autorul masivului ciclu romanesc din care fac parte volumele: Lupii la stână, Sita lui Mamona, Întoarcerea fiilor risipitori, Oaspeţii bătrânului Catul, Moştenitorul.
Studiile sale despre influenţa literaturii sapienţiale asupra literaturii române sunt primele cercetări asupra acestui fenomen de transculturalitate. Pentru romanul Fratele nostru Emanuel a primit Premiul Uniunii Scriitorilor – Asociația Scriitorilor din București.
Scrisă cu „uneltele“ specialistului, respectând adevărul istoric, dar şi cu nerv de romancier, Istoria politică a literaturii române postbelice este mai mult decât panorama unei epoci, este şi un veritabil instrument de lucru pentru tinerii cercetători, o citeşti „cu sete“, faci pauze şi, deşi ţi se limpezeşte perspectiva asupra epocii, tot îţi mai pui întrebări...
Aurel Sibiceanu, scriitor 
 
Între scriitori  care au ajuns la maturitate, Petre Anghel face figură aparte. El îşi găseşte oarecum sorgintea în acel tip de literat român dintre cele două războaie care aborda, cu egal interes, poezia, proza şi critica literară, neref uzând în acelaşi timp, nici publicistica. Această fervoare în acapararea formelor de expresie este aici simptomul unui spirit neliniştit, în permanentă căutare şi mişcare, mai mult decât tentaţia unui virtuoz de a plasticiza aceleaşi teme şi motive în cadrele unor genuri cât mai diverse.
Dumitru Radu Popa,  Director of the Law Library and Assistant Dean,  New York University School of Law