Aşezată cu grijă de către editor într-o colecţie destinată adolescenţei din pricina temei dificile şi profunde pe care o tratează, câştigătoarea Newberry Medal pare a fi potrivită şi celor mai mici dintre copiii învăţaţi să-şi pună întrebări despre libertate şi obligaţie, despre prietenie, despre credinţă şi îndoilă sau despre ce înseamnă să nu trăieşti în lumea pe care ţi-ai dori-o.
Nu pare că autoarea reuşeşte să zugrăvească suficient de convingător peisajul de secol XVII, ba chiar, pe alocuri, m-am simţit într-un plin secol XXI dat cu o vopsea vintage care, pe ici pe colo, se mai scorojeşte, dar ceea ce reuşeşte din plin este să ofere ca alternative un mod de cunoaştere şi o istorie culturală pe care cei mai mulţi nu le-au întâlnit sau pe care au preferat să le ignore.