Numele lui Victor Brauner este sinonim cu cel al Avangardei românești, el fiind unul dintre cei care au pus bazele acestei mișcări, alături de Sașa Pană, Stephan Roll, Ilarie Voronca sau Geo Bogza, și totodată unul dintre principalii ilustratori ai revistelor UNU, Urmuz sau 75HP, precum și a multor volume de versuri și proză ale colegilor săi. Cu toate acestea, desenele și lucrările sale de grafică nu au făcut obiectul interesului galeriilor românești de artă, decât în prea mică măsură, singurele sale expoziții românești fiind cele din 1924, pe când el avea doar 21 de ani și un stil încă neformat și în 1935, pe când publicul românesc nu era încă pregătit pentru viziunea sa suprarealistă.
Anul 2019 înseamnă printre altele și readucerea lui Victor Brauner în atenția românilor iubitori de artă în general și ai devoratorilor avangardei în special, prin organizarea, de către Galeria DADA, a unei expoziții exhaustive, ce cuprinde desene originale, gravuri, colaje inedite, în stil dada, litografii și linogravuri ale artisului, precum și cărțile ilustrate de acesta.
Albumul „Victor Brauner. Victor-Victorios: desene, gravuri, obiecte, evenimente”, editat de Editura Vellant în colaborare cu Galeria DADA, reprezintă însă mai mult decât un simplu album de prezentare al unei expoziții. În cuprinsul celor peste 430 de pagini, pe lângă reprezentarea grafică a majorității lucrăriloe expuse, se regăsesc și o serie de eseuri despre viața și opera lui Brauner, precum și despre receptarea critică a acesteia, semnate de critici de artă români și internaționali. Printre temele abordate, aș aminti doar tema dublului, analizată din perspective multidisciplinare și problema sumbrei previziuni care l-a urmărit pe artist cu mult înainte de dramaticul accident în urma căruia își pierde ochiul stâng.