Cea mai recentă antologie a poeziilor lui Mircea Ivănescu este, din punct de vedere grafic, una din cele mai frumoase ediții apărute până acum. Ne reîntâlnim cu mopete și cu celelalte personaje dintr-un epos mărunt, înfățișat printr-un discurs fără fast, aproape plat, fără emfază, dar care, tocmai prin simplitatea discursivă, reușește să construiască imagini puternice, intense, capabile să zdruncine interiorități și chiar să le reașeze. Volumul este îngrijit și prefațat de Al. Cistelecan, renumit specialist în poezia ivănesciană, și este, fără îndoială, o carte care nu ar trebui să lipsească de pe rafturile iubitorilor de poezie.