Metafizica înseamnă contemplarea continuă a omului pentru a căuta răspunsuri despre om în raport cu ceva – timp, univers, cunoaștere, realitate, rațiune. Cumulând toate acestea, o întrebare pe care profesorul Laurențiu Staicu o găsește importantă în cartea sa este următoarea: „cum am putea să trăim cu gândul că nu putem cunoaște nimic cu adevărat despre lume?” Cunoașterea despre sine și despre ceea ce ne înconjoară nu trebuie văzută ca pe o obsesie a omului, ci ca pe o simplă nevoie naturală, ce vine concomitent cu viața care ni se dă. În acest sens, nu ar fi greșit să dăm mai multă încredere ideii de a filozofa. Autorul, în finalul cărții, reușește să transmită un mesaj de încurajare și optimism cu privire la valoarea filozofiei, iar o „tehnologie filozofică” se cere, mai ales astăzi, când câmpurile de cunoaștere sunt mai dispersate, iar filozofia iese în pierdere.