Când cineva spune Ferentari te gândești direct la cartierul rău famat despre care în realitate nu se știu prea multe. Majoritatea românilor cunosc acest cartier doar prin prisma reportajelor de la TV, insă nu știu ce înseamnă de fapt să trăiești în Ferentari. Adrian Schiop pornește într-o călătorie unică, aceea de descriere a unuia dintre cele mai misterioase cartiere ale Bucureștiului. Să fie oare eticheta de cartier periculos greșit pusă sau chiar este Ferentariul atât de înfricoșător precum se aude?
În calitate de cetățean care a locuit aproape 26 de ani în Ferentari, pot spune că „Soldații. Poveste din Ferentari” a fost o surpriză plăcută, o întoarcere în trecut și o revedere a locurilor de care până și eu mă feream. Adi, protagonistul acestui roman este un jurnalist care lucrează la o lucrare de doctorat despre manele. Pentru a cunoaște mai multe detalii despre manele și tipologiile de oameni care ascultă acest gen de muzică, Adi a ales să se mute cu chirie în Ferentari, cel mai sărac cartier din capitală. Acțiunea are loc în anii ’90, însă pot spune că lucrurile nu s-au schimbat prea mult de atunci. Sărăcia, mizeria și cârciumile sunt aceleași și oamenii în continuare știu de cine trebuie să se teamă.
Romanul este onest, dur, cu scene greu de parcurs, chiar sfâșietoare. Contrastul dintre starea generală a cartierului și căldura oamenilor este impresionant. În tot acest haos, se înfiripă ceea ce am putea numi chiar o poveste de iubire între protagonist și Alberto, un fost pușcăriaș cu o inimă mare. Cu siguranță aceasta este o carte care stârnește reacții și care odată citită va rămâne pentru mult timp în gândurile cititorului.
