Paul Johnson își începe această biografie dedicată lui Socrate, filozoful fără operă, afirmându-și o convingere ce riscă să deranjeze multe minți luminate din sfera studiului filozofiei. El consideră că figura lui Socrate a fost puternic distorsionată de Platon prin Dialogurile în care acesta îl folosește pe Socrate ca personaj. Mai mult, acesta este de părere că Platon nu a făcut altceva decât să îi pună lui Socrate masca chipului său, aibuind maestrului multe idei ce îi aparțineau strict ucenicului, idei ce se distanțează flagrant de gândirea celui dintâi.
Astfel că, Paul Johnson s-a hotărât să pornească pe urmele adevăratului Socrate. Eliminând din principiu atât mărturiile platonice cât și pe cele rămase de pe urma lui Xenofon, celălat ucenic ce s-a dovedit a-l fi înțeles mult mai puțin, acesta a căutat mărturii despre Socrate în terțe surse demne de luat în seamă. Mai mult, analizând inclusiv epoca în care a trăit întâiul filozof adevărat și construind diverse analogii perfect pertinente, a reușit să reconstiutuie chipul unui alt Socrate, pe care îl prezintă ca fiind cel mai apropiat de adevăr.
Demersul lui Paul Johnos de a-l restitui lumii contemporane pe unul dintre cei mai mari oameni ai antichității este mai mult decât lăudabil, este extrem de necesar și aș îndrăzni să spun, ar fi de preferat să fie o deschidere de drum în această direcție a restituirilor.