Sâmbătă e un roman care, aşa cum poate vă aşteptaţi, se întâmplă într-o singură zi. Revendicându-se, astfel, de la Ulise, romanul prezintă întâmplările zilei de 15 februarie 2003, deci protestele împotriva invaziei Iraqului, din perspectiva unui neurochirurg, Henry Perowne. Tocmai din această cauză, romanul abundă nu doar în terminologie medicală, foarte rar deranjantă pentru cititor, dar inclusiv într-o gândire detașată, analitică. Extrem de savuroase sunt pasajele în care Perowne vorbește despre literatura pe care e obligat de fiica lui, studentă la litere, să o citească, pentru că până și aici perspectiva sa e una rece, pragmatică. Sâmbătă repoziționează fluxul conștiinței într-o manieră postmodernă, pentru că întregul roman e narat la persoana a treia. Un roman oarecum dificil, dar incredibil de savuros.