Povestea lui Rostogol, ultimul “colet” care trebuie livrat către mama sa înainte de ieşirea la pensie a doamnei Flavia, o barză care toată viaţa s-a ocupat cu aşa ceva este foare bine ticluită. Trasată impecabil, povestea poate face deliciul copiilor care o ascultă citită capitol cu capitol de către părinţi în fiecare noapte şi plăcerea părinţilor de a se întâlni cu un autor român. De fapt, este şi câştigătoarea Trofeului Arthur la categoria 0-7 ani.
Ce mi-a plăcut: în primul rând hazul pe care îl are atât povestea de la bun început, dar mai ales o dată ce îi sunt adăugate replici şi acţiuni spumoase, gândite cu atenţie şi cu mult bun gust şî în al doilea rând ilustraţiile extrem de sugestive şi impresionante, dar, din păcate, uşor nepotrivite vârsei căreia îi este adresată întreaga carte.  
Ce nu mi-a plăcut: deşi schiţată impecabil, cartea pare a da greş la capitolul execuţie printr-o grabă excesivă, parcă în goana către marele premiu, care lasă personajele cele mai amuzante nefinisate şi acţiunile cele mai întortocheate neterminate.