Raymie Nightingale este un cu totul alt tip de lectură decât cele pe care autoarea, cel puţin în cărţile traduse până acum ni le-a oferit. Se apropie mai curând de Flora şi Ulise, o carte cu aventuri iluminate, într-adevăr, mai degrabă decât fantastice, decât de Edward Tulane sau Despereaux, dar este, din punctul meu de vedere, cea mai plină de înţelesuri, cea mai profundă şi cea care oferă cele mai multe chei de lectură dintre toate acestea.
Raymie îşi propune să câştige un concurs de frumuseţe pentru ca tatăl ei să îi zărească poza într-un ziar şi să se întoarcă acasă. Cursul de gimnastică la care se înscrie şi unde le întâlneşte pe Louisiana şi Beverly este doar un pas în direcţia corectă. Cele trei prietene vor trece împreună prin aventuri cu totul inedite care ne vor învăţa pe noi, cititorii, regulile şi sensurile feminităţii de orice vârstă, lecţii despre maturitate şi asumare, despre susţinere şi renunţare. Toate împachetate în stilul impecabil al lui Kate DiCamillo şlefuit de-a lungul timpului şi debordând de eleganţă – o calitate cu totul inedită în literatura pentru copii.
