Se prea poate ca orientalii să-i invidieze pe occidentali pentru bogățiile lor, pentru luxul clădirilor, pentru modul de viață aristocratic. Dar aceasta este doar o presupunere. Nu se știe nimic sigur. Însă ce se știe sigur este faptul că occidentalii sunt de-a dreptul vrăjiți de aura de mister ce învăluie întregul Orient, începând cu Balcanii și pitorescul lor, și sfârșind cu îndepărtata Japonie cu exotismul ei de neînțeles, de nepătruns și doar visat.
În această carte, Marguerite Yourcenar își afirmă la rândul ei slăbiciunea pentru misterele Orientului. În cele zece povești ce constituie acest volum, ea rescrie câteva dintre vechile mituri și legende orientale sau își imaginează altele noi. Ceea ce este cu adevărat de apreciat la aceste povești este faptul că autoarea reușește să recreeze atmosfera specifică fiecărui ținut explorat fie pe calea mitului, fie pe cea a visului. O poveste cu totul deosebită pentru noi, românii, mi se pare a fi Laptele morții, în care se regăsește, sub o altă formă firește, mitul ce a stat la baza legendei Meșterului Manole. Este vorba despre varianta albaneză a mitului conform căruia este nevoie de un sacrificiu uman pentru ca un edificiu să poată fi clădit și să dureze. Nu vă dezvălui mai mult, nu vreau să particip la dezvrăjirea lumii. Vă las plăcerea de a călătorii cu gândul și cu sufletul în locuri și timpuri pătrunse de mister.
