Acest volum de poezii despre care se spune c-ar fi cu prostii nu este nicidecum un volum „problemă”, ci eu aș zice mai degrabă că trebuie citit pe post de „temă”. Pentru că tot ce este scris aici i se-ntâmplă oricui în viață, doar că aici viața ia o altă față. Se transformă-n trenuleț de rime în care pasagerii sunt copii ca tine. Uneori mai apar și gândaci sau gâze sau pisici, deloc cuminți, firește, dar de la care fiecare trebuie să-nvețe cum să se-adapteze din mers la situații „clește”. Căci ce ar fi copilăria dacă toate-ar fi puse la dungă? O scripțuroaică hâdă și urâtă. Care trebuie și ea speriată cu ceva. Iar această carte deosebită vă învață cuvintele cheie pentru o izgonire reușită. Că doar un „pârț”, un „fund”, o „puță” sau un „scuipat” nu-s chiar prostii, ci sunt un cod secret mai lesne de-nvățat. Printre hohote de râs și ghionturi, cartea aceasta vă dă și alte ponturi. Veți învăța, de pildă, că lumea-i desenată cu creioane colorate și că uneori e bine să lași întrebările în spate. Și pentru a le înțelege pe toate foarte bine, cartea asta de desene este plină.
