„Iubire” este una dintre acele puține creații literare de marcă ce pot fi recomandate oricui, fără prea multe avertismente, întrucât proza absolut captivantă a lui Toni Morrison va face cu siguranță deliciul oricărui cititor pasionat de romane de stare, romane de societate, romane psihologice sau de istorie modernă.

Stilul lui Golding este alternativ abundent în dialoguri între personaje, stil indirect liber şi, aşa cum am mai precizat, pasaje onirice şi poetice, dar şi pagini de jurnal, care surprind întâlnirile neobişnuite dintre Matty şi nişte spirite verzi şi roşii, care îi vor ghida deciziile pe tot parcursul drumului.

Titlul (în original Chien de printemps) este și el destul de bizar, este mai degrabă o metaforă, un joc, fiindcă nici pomeneală să fie vorba despre vreun câine în carte, cu toate că unul apare de vreo două ori pomenit, dar putem face legătura dintre acest câine și personaj. La fel ca și fotograful, câinele apare fantomatic, de abia intră în peisaj că dispare și îl vedem mergând alene prin oraș, iar când nu mai este, nu lasă nimic în urmă, doar o umbră de amintire, de parcă ne și vine să ne întrebăm, exact ca romanticii: a fost aievea, a fost vis?

„The Trolley Problem” este un experiment psihologic înflorit în jurul anilor 60 ai secolului trecut, care, teoretizat, exprimă o situație de alegere destul de complicată: ce va face vatmanul unui tramvai ce nu poate fi oprit, dacă are de ales dintre a lăsa trenul pe acea șină și a omorî 5 oameni, sau să schimbe direcția trenului și să omoare un singur om? În 2013, situația experimentală devine cât se poate de reală când statul o dă în judecată pe Daphne Jones pentru uciderea lui Chester Farley, ca urmare a deciziei femeii de a schimba macazul, salvând viețile a cinci oameni, cu prețul morții acestui Chester.