Cu siguranță nicio altă sărbătoare religioasă nu resuscitează mai bine omenirea decât Nașterea Domnului. Și aceasta deoarece mesajul ei, semnificația ei intrinsecă, induce în subconștientul colectiv ideea de nou, de naștere și renaștere, de primirea unei noi șanse, de un nou început. Și așa și trebuie să fie. Mergând pe firul de gândire al lui Mircea Eliade din Sacrul și profanul, orice sărbătoare se repetă efectiv, reiterează la modul cel mai real, evenimentul primordial pe care îl are ca obiect. Așa că, Hristos se naște real an de an, și noi suntem chemați să renaștem odată cu El.
În lucrarea sa, Miracolul întrupării. Cele mai frumoase reprezentări artistice, Giovanni Santambrogio adună la un loc peste două sute de reprezentări artistice, din pictură și sculptură, ce reiterează la rândul lor evenimentul Nașterii Domnului, precum și evenimentele conexe: închinarea păstorilor și adorația magilor de la Răsărit. Dar nu este un simplu album de artă, de tipul variuțini pe tema Nașterii Domnului, ci volumul cuprinde și o serie de texte în care autorul vorbește despre această sărbătoare atât din punct de vedere religios, cât și istoric, cultic sau mitic, inspirindu-se atât din textele scripturistice canonice cât și din evangheliile apocrife. Informațiile regăsite aici, printre reprezentările artistice, contribuie din plin la înțelegerea deplină a miracolului întrupării.
