Octavian Soviany riscă să devină un fenomen literar. În orice gen literar se implică, face revoluție: în poezie a readus rima la modă, reușind să transpună temele poeziei moderne și postmoderne în prozodia clasică; în proză nu s-a mulțumit până nu a creat cele mai pretențioase atmosfere, de la subsolurile venețiene la saloanele aristocrației germane; în materie de critică literară a îndrăznit să dea naștere și nume potrivite unor concepte noi; în traducerile din Baudelaire a reușit să transpună exact atmosfera originară a textelor.
A venit acum vremea să revoluționeze teatrul. Volumul Miracolul din Strada Panterei, ce se anunță doar primul dintr-o serie de volume de teatru, dezvăluie un dramaturg cu totul original, prin faptul că reușește să creeze personaje total atipice. În piesa ce deschide volumul, Lecția de anatomie a profesorului Orfeu (zece prelegeri), toate personajele par a fi diagnosticate cu dublă-personalitate. Iar acest artificiu nu este nicidecum o simplă găselniță, ci are menirea de a descrie omul zilelor noastre, în toată debusolarea lui. De altfel, piesa în sine, de la un capăt la altul, descrie de minune lumea în care trăim, o lume în care toate evenimentele politice și sociale se succed și se întrepătrund în așa manieră încât formează un adevărat haos. Iar Octavian Soviany, apeland la tehnicile teatrului absurd și postmodern reușește să descrie cum nu se poate mai bine acest haos.
Rămâne de văzut dacă aceste piese se vor bucura și de o punere în scenă pe măsură. Dar pentru aceasta ar fi nevoie de un regizor deosebit, de un vizionar.