Un roman SF cu o desfășurare a poveștii și un subiect relativ simple, demne de un film pe care să-l vezi seara la TV. Și nu spun asta cu scopul de a critica volumul, ci mai degrabă de a vă induce un soi de orizont de așteptare. Romanul (are sub 200 de pagini și e inclus în colecția Novella), deci poate că ar trebui să vorbesc despre nuvela Instincte umane, își poartă cititorul în momentul imediat încheierii unui conflict apocaliptic dintre est și vest și care a decimat majoritatea populației prin lansarea unui virus cu efecte devastatoare. Cei care au reușit să pună mâna pe antidot, au avut ghinionul de a observa prea târziu că antidotul te vindecă de efectele virusului, însă are propriile efecte secundare.

Singurul loc de pe Pământ în care lumea nu a fost infestată e o bază secretă, undeva la Polul Nord – mai precis o închisoare menită să-i țină pe condamnați închiși până la finalul vieții. Care e soluția pentru a salva, totuși, rasa umană e ușor de prevăzut. La fel cum sunt previzibile și deciziile celor două, hai trei, personaje centrale. Însă cartea e scrisă bine, acțiunea nu mocnește, intriga tinde să devină mai atractivă spre final. Cum am mai spus, un roman care nu îți oferă revelații, însă e strunit bine în ceea ce-și propune. La final, de notat numele autoarei. Cu siguranță merită de văzut ce a mai scris sau va scrie.