Dora Bruder este una dintre sutele de tinere evreice care și-au aflat sfârșitul în ghearele regimului nazist. Patrick Modiano încearcă să o urmărească pornind de la un anunț dintr-un ziar ce o declară dispărută. Autorul împletește amintiri personale cu tot felul de acte, documente, articole din ziare, amintiri ale diferitelor persoane cu care intră-n contact pentru a crea portretul Dorei Bruder și ultimii ei ani. Un fel de studiu și cercetare antropologică pigmentată ici-colo cu un lirism specific franțuzesc.
Modiano a primit în anul 2014 premiul Nobel pentru Literatură pentru că, zice juriul, scriitorul a reușit cu ajutorul artei memorialistice (sic!) să evoce momentele absurde ale ocupației naziste.
Din punctul acesta de vedere eu prefer lucrări precum cele ale lui Robert Dranton, de exemplu. Însă, cum Modiano a declarat că el are impresia că lucrează la același roman tot timpul, chiar dacă are 20 de romane publicate deja, nu e prima dată când Premiul Nobel pentru Literatură se păcălește fiind acordat unei singure lucrări și nu pentru întreaga activitate literară.
Dacă-ți plac rapoartele, de orice fel, atunci neapărat trebuie să citești Dora Bruder.