Ding este un sătuc sărac însă care visează la bogăție, bogăție pe care o văd aievea din momentul în care donarea de sânge s-a dovedit o adevărată mină de aur pentru alte sate învecinate. Ding Hui, un afacerist înnăscut, cumpără sânge de la consătenii săi și-l vinde mai departe. Nimic nu-l oprește. Nici moartea fiului său. Nici epidemia de SIDA care-i ucide pe săteni și pentru care este responsabil. Nici faptul că donatorii nu mai sunt în stare să facă nici măcar un pas fără să leșine în colbul drumului datorită lipsei de sânge. Tatăl său, un fost profesor care nu-i de fapt profesor, încearcă să împace satul cu fiul său, iar visele pe care le are îl înspăimântă deoarece Ding Hui nu-i apare altfel decât un uzurpator amoral și criminal care nu se va da în lături de la absolut nimic pentru a se îmbogăți. Când Ding Hui simte gustul puterii, bătrânul Ding va simți alături de întregul său neam gustul aspru al morții.
Yan Lianke scrie un roman cutremurător despre cruzimea omului care urmărește îmbogățirea cu orice preț. Dacă un stat defect, fără respect față de semenii săi, oferă șansa unora de a face avere chiar dacă asta ar însemna să calce pe cadavre, atunci sigur acest lucru se va întâmpla. Lianke spunea că a plâns după ce a terminat de scris romanul și că s-a simțit secătuit. Nu mă miră. Rar mi-a fost dat să citesc un roman atât de intens, atât de chinuitor și de răscolitor precum Ding visează. O carte care te bântuie și care te va lăsa cu ochii în lacrimi.
