Mia Couto este un autor de limbă portugheză, născut în Mozambic, în 1955. Este poet, eseist și romancier. Scrierile sale au fost traduse în douăzeci și patru de țări. A fost distins cu numeroase premii din partea forurilor literare portugheze, și nu numai. Nota sa distinctivă este aceea că îmbogățește limba portugheză cu regionalisme specifice țării sale natale, creând astfel, dacă nu chiar o limbă nouă, cel puțin un nou model în literatură.

Romanul Confesiunile leoaicei (traducere de Simina Popa), are ca punct de plecare un fapt real: locuitorii unei regiuni din nordul Mozambicului, sunt atacați de leii din junglă, iar o parte dintre aceștia sunt uciși. Pentru eliminarea leilor este chemat un vânător profesionist din capitală. Dar venirea acestuia are mai degrabă efecte adverse pentru locuitorii micuței așezări.

Cartea este scrisă sub forma unui „dialog narativ” între Miriamar, sora uneia dintre victime și, cumva, pata de culoare a comunității, și Arcanjo Baleiro, vânătorul chemat din capitala țării pentru a pune punct dezastrului. Vocile celor doi se vor succede pe toată întinderea romanului, dând la iveală două puncte de vedere diferite asupra situației create.

Ceea ce dă un farmec aparte acestui roman este faptul că autorul său nu se mulțumește să redea doar o vânătoare de lei, ceea ce ar fi transformat poate întreaga narațiune într-un thriller cu vagi accente umaniste, la finele căruia cititorul și-ar fi domolit setea de aventură, ci își transformă romanul într-un veritabil studiu de antropologie. Sunt ilustrate cu măiestrie o serie de credințe ale locului, iar fiecare gest al fiecărui personaj trebuie privit strict în lumina acestor credințe ancestrale.