„Colonelului n-are cine să-i scrie” este un micro-roman al cărui personaj principal este un bătrân colonel, fost luptător în războiul civil al celor „o mie de zile”, care, în urma morții fiului său, este lăsat fără vreo sursă de venit. El locuiește împreună cu soția sa și după mulți ani de așteptări încă mai speră că își va primi în cele din urmă pensia de veteran care i-a fost promisă la încheierea serviciului militar. Cu fiecare săptămână care trece situația celor doi devine din ce în ce mai disperată iar singura salvare pare a fi cocoșul folosit de fiul lor în luptele ilegale de cocoși. Situația nu este însă una ușoară colonelul având de ales între a vinde cocoșul și a aștepta până când acesta poate participa la lupte unde ar putea câștiga mult mai mulți bani. Până va reuși să ajungă în ring pasărea nu reprezintă însă decât o gură ce trebuie hrănită lucru care, în situația actuală a colonelului, nu face decât să nască certuri între el și soția sa.