TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei
Ciudată e lumea, până la urmă!

Despre lume și istoria lumii s-au scris multe cărți, fiecare încercând să puncteze rolurile unora și evenimentele care au contat. Ciudățenia cărții lui Jean d’Ormesson este că el oferă o istorie alternativă, tipul de istorii pe care le-am citit în ultimul timp și care mi-au îndeplinit nevoile sufletești și intelectuale. Chiar dacă nu este un autor foarte cunoscut în România, i-am remarcat felul în care reușește să filozofeze într-o notă foarte creatoare (autobiografie, ficțiune, momente istorice) condiția noastră pe Pământ încă de la începuturile sale. Drept să fiu, am prins puțin mai greu intențiile scriitorului francez pentru că prima parte a cărții, un dialog între visul Bătrânului și firul Labirintului, îmi dădea impresia că Pământul comunică cu omul, dar de fapt Bătrânul era Dumnezeu care combătea ciudata evoluție a lumii. Partea a doua a cărții este una mai personală, mai dedicată ideii de viață, în contextul absolut ciudat că ea există și că nu trebuie să ne deranjeze sau să ne imprime stări de teamă, ori confuzie. În această parte, Bătrânul dispare și apare omul singur cu ale sale gânduri.

Comentarii

ARTICOLE SIMILARE

Arme matematice de distrugere Arme matematice de distrugere Arme matematice de distrugere Cathy O'Neil
Numărul sau contabilizarea numărului este ceea ce ne oferă statistica. Chiar și...
Ce i-ar putea spune Freud lui Spielberg Ce i-ar putea spune Freud Lui Spielberg Ce i-ar putea spune Freud Lui Spielberg Somer Soufi
Filmul și lumea cinematografică acaparează mare parte din viața noastră, fie că...
Cum să oprești timpul Cum să oprești timpul Cum să oprești timpul Matt Haig
Timpul este o enigmă tot mai mare a secolului XXI, însă folosirea timpului ca o...
Arta de a trăi bine Arta de a trăi bine Arta de a trăi bine Rolf Dobelli
Nimeni nu știe exact care este formula ideală pentru „a trăi bine”, dar...