Când muritorii dorm e unul dintre volumele de proză scurtă publicate postum, adunând texte de sertar, ascunse până acum publicului. Cititorii lui Vonnegut își vor recunoaște autorul preferat în aceste proze: puțină atmosferă SF, un pic de ironie, umor negru, puțin tragism și câteva doze subtile de satiră.
Într-una din proze, un tehnician savant, marea promisiune a firmei, iese la pensie după ce ani de zile a dormit într-o rulotă însoțit de frigiderul-android cu voce și chip de femeie, alături de care colindase lumea pentru a vinde produsele firmei. O boală misterioasă și foarte contagioasă duce în prag de faliment firmele de asigurări: oamenii se sinucid pe capete pentru a lăsa moștenire polițele făcute pe numele lor. Un gangster ieșit din închisoare se chinuie să câștige concursul local al ornamentației de Crăciun. Un bărbat își lovește colegul de serviciu pentru că nu mai suportă obsesia acestuia pentru femeile goale din revistele pentru adulți. O dactilografă se îndrăgostește de vocea de pe casetele unui reportofon și pornește eroic să salveze un criminal. O bătrână vorbește cu vitrina în care mai sunt unele obiecte ale fiului ei mort, obiecte din copilărie. Vorbește cu vitrina și speră că o să păstreze pentru ea copilul nenăscut al fiului ei, alungând-o însă pe mamă.
Situații ciudate, situații banale, finaluri imprevizibile, personaje dramatice în nebunia lor, însă toate fac parte din același univers absurd și plin de suprize pe care l-a creat Kurt Vonnegut. Fanii serialului Black Mirror pot găsi cu siguranță câteva surse de inspirație în această carte.