Babbit are de toate: o firmă care-i aduce mulți bani, o afacere care-i place și care este în continuă dezvoltare, o familie de care este mândru deși o recunoaște cu greu, influență și putere care-i aduc din ce în ce mai multă satisfacție. Însă lumea lui Babbit se prăbușește când îl prinde pe prietenul său bun Paul înșelându-și nevasta și când acesta o împușcă într-un acces de furie. Babbit se trezește părăsit de tot ceea ce credea că este siguranța universului său și încearcă să găsească un nou sens al vieții în preajma celor patruzeci de ani ai săi.

Lewis, câștigător al Premiului Nobel pentru Literatură, construiește un personaj reprezentativ pentru America anilor 30. Prăbușirea credinței lui Babbit în lume este similară cu prăbușirea credinței a unei părți din societatea americană în tot ceea ce credea sfânt la momentul respectiv: conformismul, consumerismul, lipsa de cultură a clasei mijlocii.

Inteligent, sarcastic, caustic și delirant pe alocuri, Lewis construiește o bijuterie care oglindește cu lumini spectaculoase una dintre cele mai interesante și decadente perioade ale Americii, aşezându-l pe Babbit drept reprezentant al unei clase sociale care credea că este suficient doar să existe pentru ca lumea să se învârtă după cum își dorește.