Fiindcă sunt o persoană care iubește natura, animalele și în special muntele, mă simt mereu atrasă de titluri sau ilustrații ce trimit către acestea. Pe coperta volumului de benzi desenate Tintin în Tibet sunt ilustrați Tintin împreună cu patru prieteni (unul dintre ei fiind Milu-cățelul), urcând un munte înzăpezit. Nimic nu mă putea atrage mai mult spre o carte cu benzi desenate.
În volumul Tintin în Tibet este vorba despre aventura prin zăpadă a personajului Tintin și-a prietenilor lui ce-l ajută în misiunea sa. Tintin află că un drag prieten de-al lui pe nume Chang ar fi murit pe munte în urma unui accident de avion, însă Tintin este perfect convins că prietenul lui este încă în viață și e hotărât să îl salveze. Însoțit de căpitanul Haddock, care nu ezită în a-și arăta nemulțumirea față de decizia lui Tintin, Milu și șerpașul ce este de acord, într-un sfârșit, să meargă împreună cu oamenii lui, Tintin pornește în căutarea prietenului său, Chang. Urcarea nu este deloc ușoară și grupul lui Tintin întâmpină multe probleme, dar până la urmă Tintin reușește să ajungă sus, unde a avut loc accidentul.
Descrierea urcării pe munte este destul de realistă, excepție făcând posibilitatea ca cineva să supraviețuiască unei urcări pe munte având în bagaj doar sticle pline cu băuturi alcoolice, așa cum vedem că are căpitanul Haddock. Cartea are și părțile ei umoristice, precum aceasta, dar în mare parte este un elogiu adus loialității, prieteniei și o lecție asupra măreției și puterii muntelui.
