Dragi prieteni, Oliver Jeffers, care vă este cu siguranță cunoscut cel puțin grație celor două povești ale sale despre călătoria creioanelor colorate, dacă nu cumva și datorită poveștii Copilul din carte, vă invită să învățați alfabetul. Dar nu oricum, ci prin intermediul unor foarte scurte povești ce au în centru câte un cuvânt ce începe cu fiecare (sau aproape fiecare) literă a alfabetului. De exemplu, A, prima literă, spune povestea unui băiat ce ar vrea să fie astronaut, dar i-e frică de înălțime; B vine și de la Bernard dar și de la Bob, numele a doi bărbați care locuiau de o parte și de alta a unui pod și care se certau crunt din orice, până când unul dintre ei a bombardat podul, rămânând astfel, din neatenție (și un pic și din prostie) captiv în lumea celuilalt; C vine de la o cană ce visa să zboare din dulap până pe pervazul geamului, unde lumina bătea mai bine, dar care uitând că nu are aripi și altfel nu poate sfida gravitația, a sfârșit, sub formă de cioburi, pe podea; D este inițiala Dalilei, o fetiță ciudată și curajoasă ce își râdea de orice pericol, inclusiv de Doamna cu coasa. Și tot așa, până la Z de la Zeppelin. 

După cum cred că v-ați dat deja seama, fiecare poveste, oricât ar fi ea de mică, are în sine câte doi sâmburi: unul de umor și celălalt de înțelepciune. Pentru că nu există o modalitate mai potrivită de a învăța lucruri noi în viață, decât prin intermediul acestei combinații bizare, dar extrem de eficiente, între lucruri haioase și lucruri serioase. Sau, cum spunea un om învățat, marile adevăruri se spun în glumă. Iar voi, copii, știți asta foarte bine.