Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950)
de Marius Turda
Titlu apărut în colecția Historia la Polirom
Descriere produs
„Marius Turda este o prezență vibrantă în istoriografia Europei moderne. Studiile sale despre eugenism au încadrat ferm România pe scena mondială, ca spațiu semnificativ de activitate a acestei mișcări. Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) reprezintă o sinteză utilă din punctul de vedere al elementelor factuale prezentate, multe dintre ele necunoscute atît specialiștilor, cît și publicului mai larg. În același timp, perspectiva prezentată de autor ne obligă să reflectăm asupra cadrului mai larg al perioadei la care se referă textul. Eugenismul este prezentat ca o mișcare implicată intens în multe dintre dezbaterile acelor vremuri despre progres, umanitate, națiune, stat și individ. Departe de a fi un grup izolat de doctori, profesori de biologie sau alte discipline academice, eugeniștii și-au pus amprenta atît asupra structurii instituțiilor de stat și a politicilor publice, cît și asupra opiniei publice mai largi în legatură cu rolul statului în viața cetățenilor. Etatismul și tendința către totalitarism care au urmat în România începînd cu anii 1930 au rădăcini importante și în aceasta mișcare.”
Maria Bucur, profesoară universitară de istorie est-europeană la catedra John W. Hill, Indiana University
Istorie și rasism. Ideea de rasă de la Iluminism la Donald Trump (2019) ,
„Războiul sfânt” al rasei: eugenia și protecția națiunii în Ungaria. 1900-1919 (2022) ,
„Războiul sfânt” al rasei: eugenia și protecția națiunii în Ungaria. 1900-1919 (2022) ,
Detalii produs
ISBN: 978-973-46-4886-3
Copertă: Paperback brosat
Număr pagini: 200
Limbă: Română
Dimensiuni: 16x23,5 cm
Hârtie: 80g/m
Editura: Polirom
Opinii editoriale
„O carte inovatoare ce pune accentul pe relația profundă care există între eugenism și anumite strategii moderniste de regenerare a societăților moderne. Astfel, Marius Turda demontează mitul conform căruia naționalismul biologic sau preocupările legate de «igiena» rasei s-au limitat la al Treilea Reich și îi încurajează pe toți cei interesați de istoria lor națională să analizeze temeinic modul în care eugenismul și biopolitica i-au sedus pe unii dintre intelectualii de marcă ai renașterii naționale chiar și în țări «culturale» precum România.”
Roger Griffin, profesor de istorie contemporana a Europei, Oxford Brookes University