logo
TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei
Indisponibil
Disponibilitate: Indisponibil
Anunţă-mă când este disponibil!
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist

Comunicarea socială a emoţiilor.

Bernard Rimé
Colecții/Serii: Psihologie-Psihoterapie
Spectacolul emoţiilor produce un interes considerabil. Cel care trăieşte o emoţie se grăbeşte să vorbească despre ea. Cei apropiaţi îl...
Vezi mai multe detalii
ISBN: 978-973-707-155-2
Dimensiuni: 14,5x20 cm
Tip copertă: Paperback

MAI MULTE DESPRE CARTE

Spectacolul emoţiilor produce un interes considerabil. Cel care trăieşte o emoţie se grăbeşte să vorbească despre ea. Cei apropiaţi îl ascultă cu aviditate şi transmit mai departe această povestire. Astfel, episoadele emoţionale individuale se propagă în grup.

Ce provoacă această fascinaţie pentru emoţie? Dar ce este o emoţie? Ce funcţie îndeplineşte ea? De ce ne comunicăm emoţiile? Pentru a ne elibera? Când devine traumatică o emoţie? Care sunt consecinţele traumei? Ne putem apăra de ele prin comunicare?

Această carte examinează toate întrebările de mai sus pe baza unei bogate documentaţii ştiinţifice, evaluând aportul comunicării emoţiilor. De asemenea, ne ajută să înţelegem de ce experienţa emoţiei stimulează spectaculos contactul şi comunicarea sociale.

Cuprins extins:
Prefaţă
Introducere

PRIMA PARTE
Emoţie şi exprimare: introducere

Emoţiile. O scurtă incursiune istorică
Darwin şi exprimarea emoţiilor
William James, schimbările psihologice şi conştiinţa
John Watson, behaviorismul dur
şi campania împotriva emoţiilor
Fiziologia are cuvântul: Cannon, răspunsuri
imediate şi teorie centrală
După Cannon, explorarea creierului visceral
Variaţii de activitate şi mobilizare de energie:
fluxul activării
Stanley Schachter şi teoria cognitiv-fiziologică
Noul val cognitiv: evaluare şi emoţie
Dezvoltări ale teoriei evaluării
Alte analize cognitive asupra emoţiei
Neodarwinismul în studiul emoţiilor:
abordarea biopsihologică
Concluzii

Ce este o emoţie?
Curiozităţile etimologice
Ce înţelegea Aristotel prin pasiune
şi ce înţelegem noi prin emoţii
Pentru a defini emoţia
Durata emoţiei şi noţiunea de episod emoţional
Discontinuităţile în interacţiunea individ–mediu
Elementele urmăririi unui scop

Ce trebuie să ştim pentru a înţelege emoţiile?
Emoţiile provocate de variaţiile de mediu
Rolul afectelor în cadrul acţiunii:direcţie, viteză şi optimizare
Rolul emoţiilor în cadrul acţiunii:obstacol, eşec,pierdere,renunţare
Rolul emoţiilor în cadrul acţiunii:depăşirea obstacolelor, apropiere
şi finalizare
Memoria implicită şi ghidajul silenţios al afectelor
Concluzii

Comunicarea socială a emoţiei
Nevoia de a vorbi despre o experienţă emoţională
Comunicarea socială a emoţiei: datele care o confirmă
Există, oare, diferenţe între sexe?
Comunicarea socială a emoţiilor la copii
Comunicarea socială a emoţiilor la vârsta a treia
Comunicare socială a emoţiilor,
nivel de educaţie şi apartenenţă culturală
Paradoxul comunicării sociale a emoţiei
Concluzii

PARTEA A DOUA
Exprimarea emoţiilor: aspecte sociale

De partea celui care ascultă…
Fascinaţia auditorului
Emoţiile auditorului
Reacţiile auditorului
Dinamica procesului de comunicare socială
Limitele „înţelegerii" suferinţei altuia
Cine va fi receptiv la suferinţa mea?
O legătură specială

Cui vorbim despre emoţiile noastre?
Partenerii comunicării sociale a emoţiei
„Ţintele" comunicării sociale la copii
Evoluţia ulterioară
Reţeaua partenerilor la adolescenţi
Reţeaua partenerilor la adulţi
Parteneri ai comunicării sociale a emoţiei şi cultura
Parteneri diferiţi în funcţie de tipul emoţiei?
Parteneri diferiţi în funcţie de contextul episodului emoţional

Propagarea socială a informaţiei emoţionale
De la emoţie la legendă
Comunicarea socială secundară
Confirmări şi extensii
Asta rămâne între noi!
Difuzarea episoadelor emoţionale
Motivele difuzării
Concluzii
PARTEA A TREIA
Exprimarea experienţelor emoţionale negative

Răspunsuri oportune, răspunsuri inoportune
Disconfortul provocat de suferinţa altuia
Răspunsurile inoportune şi intervenţiile simpliste
Diferitele forme de suport social
Mesaje verbale de reconfortare
Date empirice referitoare la reacţiile oportune
şi inoportune
Concluzii: prezervarea legăturii sociale

Episoadele emoţionale ţinute secret
Cum ar putea fi studiate amintirile emoţionale
pe care oamenii nu doresc să le comunice?
Este oare vorba despre experienţe
de intensitate extremă?
Rolul ruşinii şi al culpabilităţii
Funcţia socială fundamentală a secretelor
Costul lipsei unei comunicări sociale a emoţiilor
Distanţarea provocată de experienţă

Emoţie, exprimare, eliberare? Credinţe populare
foarte puternice
Credinţele populare
Credinţele populare: date empirice
Exprimare = Eliberare? Teste empirice
Elemente corelate cu comunicarea socială naturală
Efectele comunicării sociale induse
pe cale experimentală
Efectele tehnicii de debriefing psihologic
O credinţă bine ancorată
Credinţe şi cunoaştere ştiinţifică
Aspectele pozitive ale practicilor de debriefing
Beneficiile exprimării scrise
Perspective

PARTEA A PATRA
Lecţiile experienţelor emoţionale extreme

Traumatismele emoţionale: un scurt istoric
Originile conceptului de traumatism emoţional
Prima abordare teoretică: Pierre Janet (1889)
Evoluţia noţiunii de traumă la Freud
Impulsul efemer dat de cele două războaie mondiale
Contribuţia noţiunii de stres
Originile sindromului de stres posttraumatic

Pentru a înţelege traumatismele emoţionale
Sindromul de stres posttraumatic
Riscul de stres posttraumatic
Abordarea teoretică a sindromului
Concluzii

Impactul experienţelor traumatice
Teorii ale realităţii şi catastrofe teoretice
Postulate fundamentale rezistente
la situaţii traumatice
Modele ale realităţii şi lipsă de realism psihologic
Protejarea postulatelor abstracte
Echivalente ale traumelor la animale
Impactul situaţiilor imprevizibile
şi incontrolabile la animal
Dublul impact al evenimentelor
extreme la fiinţa umană

PARTEA A CINCEA
Experienţele emoţionale, impactul şi gestionarea lor

Emoţie şi creare de sens
Lecţiile învăţate din experienţe emoţionale extreme
Emoţiile situate la limitele universului virtual
Emoţia ca paradox
Emoţia generatoare de sens
Îndoială şi incertitudine
Evocarea cognitivă automată declanşată de emoţie
Ce înseamnă crearea de sens?
Construcţia autobiografică — generatoare de sens
Locul cunoaşterii
Diferenţa între emoţii
şi traumatismele emoţionale
Experienţe emoţionale clarificate şi experienţe emoţionale neclarificate
Concluzii

Emoţie şi exprimare: depăşirea simplismului
Credinţe populare şi date empirice
Impactul emoţiei: depăşirea simplismului
Condiţiile resorbţiei şi consecinţele emoţiei
Contribuţii ale comunicării socio-emoţionale la resorbţie
Dinamica socioafectivă în comunicarea socială a emoţiei
Dinamica socioafectivă în ritualurile sociale
Au ritualurile sociale efecte eliberatoare?
Ritualurile sociale: modelul propus de Durkheim
Beneficiile comunicării emoţionale
Concluzii

Matricea socială a experienţelor emoţionale
Emoţii şi organizare a emoţiilor la începuturile vieţii
Ataşamentul la animale
Ataşamentul la fiinţa umană
Emoţii, cogniţii şi legătură socială
Informaţia socială în situaţiile critice
A învăţa să evoci evenimentele din trecut
Universul relatării
Gândire socială şi reprezentări sociale
Origini sociale a două căi
de gestionare a experienţelor emoţionale
Două modalităţi de comunicare socială a emoţiei
Concluzii generale
Bibliografie
Autor: Bernard Rimé
Traducător: Mircea Marin
Data apariției: 2008
Editura: Trei
Titlu original: Le partage social des émotions
Pagini: 536
Limba: Română
Hârtie: 80g/m
Cuvinte cheie:
emoţii, psihologie, traumă, relaţii interumane
  • Bernard Rimé - Autor
    Bernard Rimé este profesor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Louvain, cofondator al centrului de cercetare "Emoţie, cogniţie şi sănătate" şi preşedinte al International Society for Research on Emotion.
    AFLĂ MAI MULTE
    Vezi toate cărţile

Opinia cititorilor

comments powered by Disqus