logo
TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei
În stoc
PREȚ: 76,1 lei
-7%81,83 lei
Disponibilitate: În stoc
Retur posibil: 365 zile
Data estimată de livrare: 12.12.2016
Comandă prin telefon sau email:
0740.317.617 carte@cartepedia.ro
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist

Corespondență completă. Volumul II: 1639-1644

René Descartes
În stoc
PREȚ: 76,1 lei
-7%81,83 lei
Disponibilitate: În stoc
Retur posibil: 365 zile
Data estimată de livrare: 12.12.2016
Comandă prin telefon sau email:
0740.317.617 carte@cartepedia.ro
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist
Colecții/Serii: Hors Collection
Studiul Corespondenţei lui Descartes – în general necunoscută publicului românesc – poate aduce indicii spectaculoase...
Vezi mai multe detalii
ISBN: 978-973-46-5125-2
Dimensiuni: 15x23 cm
Tip copertă: Hardcover

MAI MULTE DESPRE CARTE

Studiul Corespondenţei lui Descartes – în general necunoscută publicului românesc – poate aduce indicii spectaculoase pentru reconstrucţia dezvoltării filosofiei marelui gînditor. Şi al doilea volum – care cuprinde schimburile epistolare ale filosofului din perioada 1639-1644 – surprinde prin varietatea de corespondenţi, precum şi prin numeroasele domenii acoperite, de la amănunte de viaţă cotidiană la literatură, metafizică, filosofie naturală, filosofie morală, medicină, algebră, geometrie, muzică sau optică. Este perioada în care Descartes a redactat textul latin al Meditaţiilor, pe marginea căruia corespondează cu diverşi apropiaţi. Strategia lui Descartes de a conceda adversarului o parte din obiecţia pe care o formulează va reapărea în scrisori importante, cum ar fi, de pildă, răspunsul la una dintre obiecţiile prinţesei Elisabeta referitoare la necesitatea psihologică de „a atribui sufletului materie şi întindere” sau răspunsul la obiecţia lui Henry More referitoare la faptul că Dumnezeu trebuie să aibă şi el întindere, întocmai ca lucrurile corporale.

 

Autor: René Descartes
Ediţie îngrijită de: Vlad Alexandrescu
Traducător: Călin Cristian Pop, Grigore Vida, Vlad Alexandrescu, Mihai Dragos Vadana, Robert Arnautu
Data apariției: mai 2015
Editura: Polirom
Pagini: 952
Limba: Română
Hârtie: 80g/m
Cuvinte cheie:
memorii, jurnale, corespondenta , filosofie
  • René Descartes - Autor
    După ce mama sa se stinge din viaţă la numai un an de la naşterea lui René, acesta este crescut de o doică, iar la vârsta de 8 ani este încredinţat noului aşezământ al iezuiţilor din La Fleche, bastion al gândirii aristotelice. Aici studiază latina şi greaca, precum şi matematica, fizica, logica, morala şi metafizica. Între 1614 şi 1617 îşi ia bacalaureatul şi licenţa în drept la Universitatea din...
    AFLĂ MAI MULTE
    Vezi toate cărţile

Opinii Editoriale

Vlad Alexandrescu
„Fără a da prioritate cronologică abordării carteziene în ştiinţe sau în metafizică, poziţia susţinută deja de Étienne Gilson, aceea de a vedea în proiectul cartezian o «dialectică internă» între un «mecanicism absolut» şi un «spiritualism absolut», pare a fi cea mai echilibrată. Această dialectică a avut nevoie de timp ca să-şi producă toate consecinţele, iar drumul de la dovezile metafizice ale distincţiei dintre suflet şi corp la edificarea Fizicii a trecut prin abandonarea formelor substanţiale şi a calităţilor reale, de care Descartes vorbeşte în Corespondenţă în mai multe rînduri. Totuşi, metafizica distincţiei dintre suflet şi corp nu decurge în chip necesar din metoda fizico-matematică şi, astfel, elaborarea ei rămîne un proiect paralel care s-a constituit succesiv, trecînd prin matematica pură şi apoi prin ceea ce, în Reguli, Descartes a numit mathesis universalis. Abia odată cu proiectul unui Studium bonæ mentis Descartes a început să gîndească toate ştiinţele ca un proiect unic, socotind că înlănţuirea lor nu poate fi în nici un chip întreruptă, aşa cum părţile unui copac nu pot dăinui separat de acel copac, potrivit comparaţiei pe care o va da în scrisoarea-prefaţă la traducerea franceză a Principiilor filosofiei. Dar rădăcinile copacului sunt chiar Metafizica, iar folosul lui este dat de roadele care cresc în crengile cele mai de sus, care sunt Medicina, Mecanica şi Morala, aşa încît proiectul trebuie gîndit ca un ansamblu în care efectele validează fundamentele, iar fundamentele fac posibile efectele.”

Opinia cititorilor

comments powered by Disqus