logo
TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei
În stoc
PREȚ: 8,95 lei
-7%9,62 lei
Disponibilitate: În stoc
Retur posibil: 365 zile
Data estimată de livrare: 07.12.2016
Comandă prin telefon sau email:
0740.317.617 carte@cartepedia.ro
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist

Copiii lui Hansen

Ognjen Spahic
În stoc
PREȚ: 8,95 lei
-7%9,62 lei
Disponibilitate: În stoc
Retur posibil: 365 zile
Data estimată de livrare: 07.12.2016
Comandă prin telefon sau email:
0740.317.617 carte@cartepedia.ro
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist
Colecții/Serii: Biblioteca Polirom
Roman cistigator al premiului Mesa Selimovic (cel mai bun roman publicat in 2004 in Bosnia si Hertegovina, Croatia, Muntenegru si Serbia). Actiunea...
Vezi mai multe detalii
ISBN: 978-973-46-1813-2
Dimensiuni: 10,6x18 cm
Tip copertă: Paperback brosat

MAI MULTE DESPRE CARTE

Roman cistigator al premiului Mesa Selimovic (cel mai bun roman publicat in 2004 in Bosnia si Hertegovina, Croatia, Muntenegru si Serbia).

Actiunea romanului Copiii lui Hansen se desfasoara in Romania, mai exact in leprozeria de la Tichilesti, ultimul lazaret de acest fel din Europa, un univers inchis si damnat in care isi petrec viata o mina de oameni proscrisi de familie si prieteni din cauza cumplitei lor maladii. Morti pentru lume, fara o legatura oricit de fragila cu ea, leprosii asista de la distanta la evenimentele care au zguduit Europa in ultima jumatate a secolului trecut, de la al Doilea Razboi Mondial pina la revolutia din 1989. In interiorul granitelor acestui spatiu, mai putin spital si mai mult anticamera a mortii, se construiesc ierarhii si relatii de putere, afinitati si dusmanii, iubiri si tradari. Fara a ocoli niciunul dintre amanuntele socante ale vietii cotidiene, de la imbratisare la crima, Spahić pune in scena, cu o extraordinara subtilitate, drama totalitarismului si a izolarii, in care singurul punct luminos, desi iluzoriu, este aspiratia spre libertate.

Ognjen Spahic, cea mai puternica voce in proza muntenegreana de dupa divizarea fostei Iugoslavii, a fost premiat la Festivalul International „Zile si Nopti de Literatura”, editia 2011. Spahic a fost recompensat cu una dintre cele doua mari distinctii ale evenimentului: Premiul Festivalului pentru un tinar scriitor, acordat de Primaria Mangalia si Uniunea Scriitorilor din Romania.

„Leprozeria de la Tichilesti, descrisa de Spahić este o superba metafora a dictaturii din Romania comunista.” (Corriere della Sera)

Autor: Ognjen Spahic
Traducător: Annemarie Sorescu Marinkovic
Data apariției: 2010
Editura: Polirom
Titlu original: Hansenova djeka
Pagini: 204
Limba: Română
Hârtie: 80g/m
Cuvinte cheie:
literatură sîrbă, beletristică, caz real, România, leprozerie, comunitate, izolare, cotidian, personalitate, libertate, dramă
  • Ognjen Spahic - Autor
    Ognjen Spahic (n. 1977) este cea mai puternica voce in proza muntenegreana de dupa divizarea fostei Iugo­slavii. A studiat ingineria si filosofia la Uni­ver­sitatea din Muntenegru. Copiii lui Hansen, singurul sau roman (Spahic a mai publicat o culegere de reportaje si doua volume de povestiri, in 2001 si, respectiv, 2007),a aparut in 2004 si a fost distins cu premiul MeÍa Selimoviä pentru cel mai bun roman al anului. In prezent, Ognjen...
    AFLĂ MAI MULTE
    Vezi toate cărţile

Opinii Editoriale

Ognjen Spahic, în dialog cu Alina Purcaru, nr. 550, 2010, Observator cultural - Ognjen Spahic
"In spatiul fostei Iugoslavii, exista o mare diversitate de stiluri si de maniere de a aborda literatura. In anii ’90, Muntenegru a fost inconjurat de razboaie din toate partile si modalitatea mea de evaziune a fost cititul, iar prima dragoste, literatura americana. Citeam la vremea aia povestirile lui Raymond Carver si am incercat sa scriu propriile mele povestiri. Scrisul meu inseamna acest roman, Copiii lui Hansen, probabil primul si ultimul, si trei volume de povestiri, care inseamna cu totul altceva si sint scrise in cu totul alt stil fata de roman. In ceea ce am scris, nu am simtit niciodata nevoia de a fi angajat politic. Cred ca nu e atit de important pentru literatura, iar daca incerci sa introduci politica in literatura pe care o faci, asta iti poate distruge cartile si chiar stiu citeva cazuri de scriitori din fosta Iugoslavie care au incercat sa includa politicul in cartile lor si nu le-a iesit bine deloc. Sint atit de multe moduri in care poti fi angajat politic, incit prefer ca scrisul sa mi-l tin departe de asta. Sint foarte multi experti in asta, eu prefer sa ramin la literatura pura."
nr. 42, 2010, in România literară - Ana Chiriţoiu
"Imediat ce-am citit pe coperta a IV-a a romanului Copiii lui Hansenca actiunea se desfasoara in Rominia, in leprozeria de la Tichilesti – ultimul lazaret din Europa –, am si inceput sa-mi imaginez ca urmeaza sa lecturez un straniu si exotic reportaj literar, intreprins de un scriitor muntenegrean de 33 de ani din specia frumosilor teribilisti care strabat tari necunoscute in lung si-n lat si gasesc miraje ale diferentei unde localnicii fie nu le mai repereaza ca atare, fie unde nu stiu sau nu le pasa ca exista. Aproape ca mi-era ciuda ca nu aflasem eu dinainte de acest loc cu aura damnata; mi-ar fi placut sa urmaresc aici, de pilda, cum se constituie relatiile umane intr-un mediu atit de inchis, retras si anatemizat. Citind insa cartea lui Spahic, am descoperit ca autorul muntenegrean nu-mi «suflase» reportajul, fiindca nu vizitase niciodata lazaretul de la Tichilesti si nici nu-si propusese sa-l descrie; il inventase. Dar, ce-i drept, Spahiæ a compus un tablou atit de complex al vietii intr-o comunitate retrasa de leprosi, fara a uita sa exploateze nici trecutul livresc al bolii, de la mentiunile biblice la (inventarea unor) povesti medievale, dar nici ecoul istoriei ultimilor 70 de ani, incit descrierea realista a locului ar parea palida pe linga fictiunea bogata, deopotriva amuzanta si tragica, a romanului."
Ognjen Spahic în dialog cu Ana Chiriţoiu, nr. 42, 2010, România literară - Ognjen Spahic
"Lucrurile s-au petrecut astfel: acum sase sau sapte ani lucram in presa cotidiana si am citit o scurta stire Reuters despre faptul ca in sud-estul Romaniei inca mai exista o leprozerie, ultima din Europa. Propozitia aceasta m-a dat peste cap; nici macar n-am mai citit textul pina la capat. Am hotarit sa construiesc propria mea poveste in jurul ei. Stiam ca daca voi incepe sa explorez leprozeria asa cum e in realitate voi deveni un soi de jurnalist literar, asa ca am decis sa rescriu acea prima propozitie a articolului de pe Reuters si in rest sa construiesc o lume complet imaginara despre o leprozerie din Romania. [...] Una dintre preocuparile mele literare este dizolvarea trupului si felul in care ea afecteaza mintea, spiritul. Nu mi-am petrecut nopti intregi cu carti de anatomopatologie in brate. Lepra e unul dintre marile mituri ale civilizatiei noastre, iar in ziua de azi e vorba de diferite alte boli pe care cultura vestica le transforma in mituri – daca e sa ne gindim doar la gripa porcina, aviara etc. – toate timpeniile astea folosite ca sa cistige bani. Lepra pare o fiara din vremuri stravechi, e o boala biblica, e prezenta in toate epocile umanitatii. [...] Nouazeci de zile. Am scris ca un nebun, a fost cea mai buna perioada din viata mea. M-am simtit extraordinar. Trebuie sa verifici unele lucruri, pe care sa-ti sprijini apoi minciunile."

Opinia cititorilor

comments powered by Disqus