logo
TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei
Indisponibil
Disponibilitate: Indisponibil
Anunţă-mă când este disponibil!
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist

Sinuciderea fecioarelor

Jeffrey Eugenides
Colecții/Serii: Biblioteca Polirom
Cu un umor negru sec, naratorul colectiv al romanului Sinuciderea fecioarelor spune povestea unor barbati ale caror vieti au fost schimbate pentru...
Vezi mai multe detalii
ISBN: 973-46-0189-X
Dimensiuni: 13x20 cm
Tip copertă: Paperback brosat

MAI MULTE DESPRE CARTE

Cu un umor negru sec, naratorul colectiv al romanului Sinuciderea fecioarelor spune povestea unor barbati ale caror vieti au fost schimbate pentru totdeauna de obsesia lor violenta pentru cele cinci surori Lisbon: inteligenta Therese, pretentioasa Mary, ascetica Bonnie, libertina Lux si palida, neprihanita Cecilia, a carei spectaculoasa moarte deschide „anul sinuciderilor“. Juxtapunind banalul si goticul, ilarul si tragicul, Jeffrey Eugenides creeaza un portret viu si captivant al tineretii si al inocentei disparute. El il transpune pe cititor in trecut, pe strazile marginite de ulmi ale Americii clasei mijlocii, reinviind imaginile, mirosurile si senzatiile curtilor din spatele caselor si ale scolilor, pline de vraja si de mister. O poveste despre iubire si pierdere, despre sex si sinucidere, despre amintire si imaginatie, pe care nici un cititor nu o va uita usor.

Romanul a fost ecranizat, in 1999, de regizoarea Sofia Coppola, cu Kirsten Dunst, Kathleen Turner, Josh Hartnett si James Woods in rolurile principale.

Autor: Jeffrey Eugenides
Traducător: Mirela Adăscăliței
Data apariției: 2005
Editura: Polirom
Titlu original: The Virgin Suicides
Pagini: 296
Limba: Română
Hârtie: 80g/m
Cuvinte cheie:
literatură americană, beletristică, obsesie, cinci surori, sinucideri, banal, gotic, ilar, tragic, sexualitate
  • Jeffrey Eugenides - Autor
    Jeffrey Eugenides s‑a nascut la Detroit, in 1960, intr‑o fami­lie de origine greaca. A absolvit magna cum laude Brown University si, in 1986, a terminat un masterat la Stanford University. A pu­blicat povestiri in cele mai prestigioase reviste literare americane: The New Yorker, The Paris Review, The Yale Review, Granta. Primul sau roman, Sinuciderea fecioarelor, publicat in 1993 (Polirom, 2005), se bucura de un succes rasunator, fiind si ecranizat la...
    AFLĂ MAI MULTE
    Vezi toate cărţile

Opinii Editoriale

mai 2012, Alecart, nr. 8 - Anna Bărbulescu
"Autorul a transmis clar dorinta de a ilustra o tragedie care nu poate fi inteleasa de cineva aflat in afara ei; paralel este conturata ideea de familie aflata in declin, intr-o situatie aproape imposibil de schimbat. Interesante mi s-au parut mesajele transmise subtil, aflate in umbra confictului principal al operei: in primul rind este infatisata societatea accentuat egocentrista americana, strabatuta de o falsa compasiune – in afara incercarii tinerilor de a reconstrui evenimentele din amintiri (chiar si aceasta reprezentind mai mult un pretext al evocarii obsesiei lor si mai putin dorinta de a le intelege), nimeni nu a avut initiativa de a interveni, multumindu-se sa priveasca totul de la distanta."
februarie 2006, Elle - Mihaela Spineanu
"Sinuciderea fecioarelor, romanul sau de debut, scris cu opt ani inainte de Middlesex, anunta inca de pe atunci un scriitor care nu va trece neobservat. Este o poveste despre adolescenta, dragoste, sex si sinucidere pe care nu o veti uita usor. Asa cum nu a uitat-o, de-a lungul anilor, o gasca de baieti din suburbiile Detroitului, care o nareaza colectiv, precum un cor antic. Amintirile, puse cap la cap, recompun istoria tragica a celor cinci fete ale familiei Lisbon care hotarasc sa-si puna capat zilelor. Incapabili sa inteleaga gestul lor, baietii cresc cu obsesia acestei drame petrecute sub ochii lor, pe care nu au fost capabili sa o prevada nici o secunda si pe care o transforma intr-un adevarat mit, caruia incearca sa-i gaseasca intelesul. Dar daca toata aceasta intimplare macabra nu are nici un sens ascuns?"
15 septembrie 2006, România literară - Codrin Liviu Cuţitaru
"Sinuciderea fecioarelor a fost inspirat, se pare, de o confesiune pe care o domnisoara – babysitter pentru un nepot de-al lui Eugenides – i-ar fi facut-o autorului insusi. Respectiva a marturisit ca ea si surorile sale ar fi incercat, in anumite momente din copilarie si adolescenta, sa se sinucida. Scriitorul preia strania imagine (a unei sinucideri infantile colective, in interiorul aceleiasi familii) si o transforma intr-un veritabil epic de mistere, ivit in plin postmodemism. Romanul isi deruleaza enigma pe doua falii cumva distincte de constructie. Pe de o parte, avem, asa-zicind, un «obiect narativ», ilustrat de povestea ca atare, bizara si terifianta, a fetelor Lisbon, crescute intr-o familie retrasa, din suburbia americana a anilor saptezeci. Ele reprezinta un mister in sine, trezind fascinatia baietilor de prin vecini, care tes in jurul lor istorii fabuloase si dadatoare de fiori. Pe de alta parte, ne confruntam cu un insolit tip de «voce narativa», in spatele careia se ascunde un «reflector» colectiv (baietii in cauza, mesmerizati de cele cinci surori Lisbon si impartiti, cronologic, intre un timp actual, al faptelor derulate in text, si un altul retrospectiv, al amintirilor venite la virsta adulta, cind ochiul incearca sa explice, prin grila rationalitatii, ceea ce, odinioara, parea fantastic si, frecvent, oniric). Dar ambele «falii» ale naratiunii (obiectul si vocea) reusesc sa coaguleze misterul de ansamblu, producind un spectacol morbid, de comedie neagra."

Opinia cititorilor

comments powered by Disqus