Zilele regelui (Ediţia 2012)

"Degete mici (debutul din 2005), Zilele regelui (2008) si Toate bufnitele (2012) sint nu doar splendide „numere” de virtuozitate, ci si istorii extrase – cu clestele unui dentist nemilos – din maxilarul si mandibula istoriei romanesti (recente). Acolo unde unii mizeaza pe deconstructie, intelect rece si doxa filologica, Filip Florian contrapune povestea, istoria individului ca lujer al Istoriei."

"In Zilele regelui parea ca lumina scade melancolic si reflexiv spre asfintit, odata cu oboseala tinarului rege batrin Carol I (batrin, daca-l privesti dinspre azi). Pseudobiografia suveranului, cu dantelaria ei contrafactuala si cu neambitioasa ei meditatie istorica, ramine una dintre cele mai frumoase carti ale ultimilor ani."

"Zilele regelui e un roman clar ca o fereastra bine stearsa, fermecator, aerisit, imbibat de acea jubilatie a scrisului atit de rara la scriitorii romani din zilele noastre. Povestea se tine foarte aproape de cronologia unei felii de istorie, folosind-o strict ca pe o canava. Pare sa fie un fel de ancora, caci mesajul nu e legat de istorie, ci de omenescul din ea. Restul e doar placerea fictiunii, care nu se sprijina neaparat pe portrete, in sensul clasic al cuvintului. Centrul de greutate e altundeva, in atmosfera si in detalii. Ca un tablou de Bruegel cel Batrin, Romania de dupa unirea Principatelor e o idila inselatoare.” 

"In aceasta bijuterie romanesca, lucrata cu pasiune si migala de orfevrier, Filip Florian confirma ca este nu doar un scriitor de mare clasa, ci si unul extrem de exigent cu sine, deloc grabit si deloc orbit de lumina reflectoarelor.” 

"Stilist desavirsit, dispus sa riste noi formule romanesti, ambitios si pretentios cu ce scrie, dincolo de orice teribilism, moda sau compromis, dedicat literaturii adevarate, nu surogatelor, Filip Florian este un scriitor rar, iar Zilele regelui, un statement al artei sale.” 

"Zilele regelui e o bijuterie de roman, tocmai azi, cind ni se spune foarte decis, de catre oameni inteligenti si cu haz, ca tinerii scriitori nu mai vor sa scrie capodopere. Filip Florian ii contrazice, blind.”