logo
TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei
În stoc
PREȚ: 4,47 lei
-7%4,81 lei
Disponibilitate: În stoc
Retur posibil: 365 zile
Data estimată de livrare: 13.12.2016
Comandă prin telefon sau email:
0740.317.617 carte@cartepedia.ro
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist

Staţiunea

Alexandru Ecovoiu
În stoc
PREȚ: 4,47 lei
-7%4,81 lei
Disponibilitate: În stoc
Retur posibil: 365 zile
Data estimată de livrare: 13.12.2016
Comandă prin telefon sau email:
0740.317.617 carte@cartepedia.ro
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist
Colecții/Serii: Fiction LTD
ISBN: 978-973-46-0579-8
Dimensiuni: 13x20 cm
Tip copertă: Hardcover

MAI MULTE DESPRE CARTE

-

Autor: Alexandru Ecovoiu
Prefaţator: Luminiţa Marcu
Data apariției: 2007
Editura: Polirom
Pagini: 208
Limba: Română
Hârtie: 80g/m
Cuvinte cheie:
literatură română, beletristică, roman, postmodernism
  • Luminiţa Marcu
    Prefaţator
    Alexandru Ecovoiu - Autor
    Alexandru Ecovoiu (n. 1943) a debutat in anii ’80, iar in atentia publicului si a criticii literare a intrat cu adevarat in 1995, odata cu aparitia romanului Saludos (Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, 1996; nominalizat la Premiul „LiterArt –XXI”, SUA, 1997; Premiul revistei Observator, München, 1998). Romanul a fost tradus in limbile germana, franceza, spaniola si sirba. Confirmarea talentului sau a venit in anul 1997, cind a...
    AFLĂ MAI MULTE
    Vezi toate cărţile
  • Alexandru Ecovoiu
    Autor
    Luminiţa Marcu - Prefaţator
    Luminiţa Marcu (n. 1977) este asistent la Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti, unde preda literatura romana contemporana. Este doctorand in acelasi domeniu, cu o teza despre romanul romanesc in perioada comunista. Analist cultural, critic literar si colaborator permanent la diverse publicatii culturale.
    AFLĂ MAI MULTE
    Vezi toate cărţile

Opinii Editoriale

iulie 2007, Le Monde diplomatique - Andrei Peruţiu
"Nu e o carte cu cheie – incercarea de a gasi asemanari cu regimul totalitar din Romania complica inutil lectura. Dictatura din acest roman e opera imaginatiei autorului, iar Statiunea nu exista decit pe o harta a lumii desenata de dl Ecovoiu insusi si pare rezultatul incercarii sale de a construi un altfel de regim totalitar decit cele pantentate politic in Europa de Est si nu numai. Dictatura pe care ne-o propune dl Ecovoiu e a unor persoane cultivate, intelectuali fini, care stiu sa argumenteze aparent rezonabil de ce trebuie pastrata sau cistigata puterea prin forta. In romanul sau vorbesc si se confrunta Magistratul, Actorul, Filozoful si, nu in ultimul rind, Romancierul, intr-o impletire de voci care povestesc pe rind si nuantat despre ceea ce se intimpla in Statiunea dominata de Magistrat si, mai ales de garzile sale de corp, al caror sef va prelua puterea dupa revolta devastatoare impotriva dictaturii. Romanul are simplitatea utopiilor negative si, daca ar fi sa-i cautam precursori dlui Ecovoiu, n-ar avea rost sa ne oprim la Orwell, cu 1984 sau Huxley, cel din Minunata lume noua, ci ar trebui sa ne intoarcem, in spirit, la Candide al lui Voltaire, iar, in stil, la prozatorii sud-americani ai deceniului al saselea din secolul trecut, cu un discret lifting postmodernist."
25 mai-7 iunie 2007, Şapte seri - Ciprian Măceşaru
"Ecovoiu e un scriitor imprevizibil, surprinzindu-ne cu fiecare volum pe care il publica. Se misca cu dexteritate de la un subiect la altul, dar intotdeauna literatura sa te face sa te gindesti la un fel de purgatoriu. Ideea de forta care pare sa-l obsedeze pe autor este cea a puterii, a puterii de orice fel, mistica, politica, intelectuala... Ecovoiu reuseste se surprinda magistral tensiunea pe care factorii de putere o exercita in lume. Statiunea este un roman parabola comparabil cu scrierile lui Ismail Kadare, zic eu, dar poate e mai bine sa-l las pe Joaquin Garrigos sa incerce sa va convinga: «Statiunea mi s-a parut o carte pur si simplu superba. Din toate punctele de vedere. Un document cutremurator, foarte bine scris, despre putere si insi supusi terorii de stat."
12 septembrie 2007, Adevărul literar şi artistic - Bogdan Creţu
"Ce reiese din acest aliaj de fictiune obedienta fata de un anumit tipar (al antiutopiei) si deconspirarea paralela a procedeului? Un roman care, probabil, nu ar fi avut suficienta consistenta daca ar fi ramas la formula clasica a genului. Oricum, autorul parca nu construieste personaje, dotate cu intreaga doza de umanitate necesara, ci doar niste functii, niste roluri prestabilite, menite sa fac functional un sistem narativ caruia ii deprinzi clenciul de la primele pagini."
12 iulie 2007, Cultura, nr. 27 - Andrei Terian
"Trei elemente definesc, din punct de vedere tematic, proza lui Alexandru Ecovoiu: Puterea, Ordinea si Jocul. De altfel, legatura dintre acestea iese indata la iveala: Puterea este obsesia si miza tuturor romanelor postdecembriste ale prozatorului, iar gestionarea acesteia de catre personaje (si, nu mai putin, de catre autorul insusi) atinge adesea proportii dementiale; apoi, Ordinea este manifestarea vizibila a Puterii – sau, mai exact, a detinatorilor ei; in fine, Jocul este Ordinea ascunsa, oculta, acea sursa de instabilitate care ne reaminteste ca Puterea nu se poate concentra niciodata in miinile unui singur individ. Sau, in orice caz, ca o asemenea coagulare a Puterii sta sub regimul provizoratului, ea nefiind altceva decit un preludiu al anarhiei iminente. Si, implicit, al unei noi Ordini."
Tudorel Urian
"Alexandru Ecovoiu reuseste sa aduca un suflu proaspat, un aer de modernitate in proza romaneasca de azi. Stilul sau elegant fara ostentatie se adapteaza perfect continutului cartii.” 
Luminiţa Marcu
"Din punct de vedere formal, cartea e un creuzet al tututor posibilitatilor prozastice atasate din reflex postmodernismului. Mai mult decit in Saludos, unde vocile alternative ale naratorului si ale dublului sau calator construiesc o melodie duala, aici fiecare personaj isi cinta propria arie, intr-o structura aparent simpla, dar din care rezulta de fapt o simfonie complexa, tulburata contrapunctic de cea mai acuta dintre voci, a celui fara nume, a naratorului, a autorului, a celui care nu e nici Romancierul, dar care scrie de fapt romanul, a unui Godot pe care Statiunea il asteapta de fapt fara s-o stie.” 

Opinia cititorilor

comments powered by Disqus