Eneida

Făcînd istoria să pătrundă în epopee, chiar dacă o consacra într-o operă de structură şi prestanță homerică, Vergilius se distanța în mod esențial de modelul său, urmînd tradiția romană a poemului epic național cu caracter istoric, inițiată de Naevius şi Ennius. Dar, chiar în raport cu această tradiție, Eneida va reînnoi conceptul de epopee, printr-o formulă originală: ca nu va mai fi o succesiune cronologică de evenimente legendare și istorice, ca la predecesori, ci o adevărată „regândire în lumina legendei a întregii istorii romane", pe care o va concentra între limitele primului ei episod, nu ca realitate concretă, ci ca prefigurare.