logo
TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei
Stoc furnizor
PREȚ: 22,35 lei
-7%24,03 lei
Disponibilitate: Stoc furnizor
Retur posibil: 365 zile
Data estimată de livrare: 14.12.2016
Comandă prin telefon sau email:
0740.317.617 carte@cartepedia.ro
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist

Cartea definiţiilor

Ibn Sina (Avicenna)
Stoc furnizor
PREȚ: 22,35 lei
-7%24,03 lei
Disponibilitate: Stoc furnizor
Retur posibil: 365 zile
Data estimată de livrare: 14.12.2016
Comandă prin telefon sau email:
0740.317.617 carte@cartepedia.ro
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist
Colecții/Serii: Biblioteca Medievală
Operele filosofiei arabe traduse in latina au influentat enorm evolutia intregii culturi occidentale, care s-a dezvoltat problematic si terminologic...
Vezi mai multe detalii
ISBN: 978-973-46-0656-6
Dimensiuni: 13x20 cm
Tip copertă: Paperback brosat

MAI MULTE DESPRE CARTE

Operele filosofiei arabe traduse in latina au influentat enorm evolutia intregii culturi occidentale, care s-a dezvoltat problematic si terminologic raportandu-se la aceste texte ca la niste surse. Constituit intr-un gen autonom de scriere filosofica, comparabil cu cartea a V-a a Metafizicii aristotelice, acest tratat este un indrumar in vocabularul avicennian. Traducerea Cartii definitiilor in limba romana pune la dispozitia cititorilor un instrument pentru intelegerea sistemului filosofic al autorului. Reproducerea, pentru prima data intr-o editie moderna, a versiunii comentate a lui Andrea Alpago, din 1546, si glosarul de termeni de la finalul volumului arata modul in care tratatul a patruns in cultura latina si identifica termeni din traditia greaca, de la Aristotel la comentatorii sai si sursele grecesti ale neoplatonismului arabo-latin, care stau la baza conceptelor avicennismului.

Autor: Ibn Sina (Avicenna)
Editor: Alexander Baumgarten
Ediţie îngrijită de: Alexander Baumgarten, Paula Tomi, Gabriel Biţună
Traducător: Alexander Baumgarten, George Grigore
Data apariției: 2012
Editura: Polirom
Pagini: 194
Limba: Română, Arabă, Latină
Hârtie: 80g/m
Cuvinte cheie:
filozofie medievală, Aristotel, Occident, Orient, filozofie greacă, Andrea Alpago, cultură arabă, ştiinţă, avicennism
  • Alexander Baumgarten
    Editor, Traducător, Ediţie îngrijită de
    Ibn Sina (Avicenna) - Autor
    Ibn Sina (Avicenna) (980-1037) s-a nascut la Afsana, in Uzbekistanul de astazi, intr-o familie persana. S-a instruit in stiintele vremii si a intrat ca medic in slujba mai multor emiri. A avut o contributie substantiala in domeniul stiintelor naturii, filosofiei si medicinei, fiind autorul celebrului Canon al medicinei (Canon medicinae in traducere latina) care a stat la baza invatamintului medical din marile universitati europene. Operele sale au fost traduse in...
    AFLĂ MAI MULTE
    Vezi toate cărţile
  • Ibn Sina (Avicenna)
    Autor
    Alexander Baumgarten Alexander Baumgarten - Editor, Traducător, Ediţie îngrijită de
    Alexander Baumgarten (n. 1972) preda in cadrul Departamentului de Filosofie al Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, specialitatea filosofie medievala. Traducator in limba romana al Politicii lui Aristotel. A publicat: Filosofia politica a lui...
    AFLĂ MAI MULTE
    Vezi toate cărţile

Opinii Editoriale

iunie 2012, Convorbiri literare - Florin Crîşmăreanu
"Conform teoriei lui Avicenna, metafizica nu-l poate avea drept subiect decit pe Dumnezeu, caci el nu este dat ca fiind presupus; totusi, el poate fi cercetat ca obiect. Cum este posibil? Pentru filosoful persan, distinctia intre materie si forma devine distinctia intre posibil si necesar. Materia reprezinta posibilitatea, iar forma necesitatea. De ce ni se pare importanta aceasta tema? Deoarece ni se pare indreptatita critica care i-a fost adusa: „derivarea tuturor existentelor din existenta necesara nu este o creatie intentionata, caci o intentie creatoare ar implica o multiplicitate in natura Unului, care este insa cu desavirsire simpla: divinitatea este cauza nu in virtutea vreunei intentii ci a propriei sale esente [...] astfel incit divinitatea si lumea sint coeterne”. Nimic nu se poate sustrage necesitatii absolute. Ginditorii crestini nu vor putea niciodata sa accepte acest determinism radical."
iulie 2012, Viaţa Românească, nr. 7-8 - Grete Tartler
"Filozoful Ibn Sina, cunoscut in Europa sub numele de Avicenna (latinizarea ebraicului Aven Sina) este una dintre personalitatile complexe care nu pot fi privite doar din unghi stiintific. Dincolo de operele medicale si de cele filozofice, prin care ii continua pe Aristotel si pe alti greci – in asemenea masura, incit unii comentatori contesta orice noutate in textul avicennian–, scrierile sale „initiatice” (al-hikma al-mašriqiyya, „intelepciunea orientala”), care, cum spune H. Corbin, „orienteaza” catre lumea ideilor, a inteligentei (ratiunii active, „faptuitoare”, al- ‘aql al-fa‘‘al ), vadesc si influenta gindirii persane (sfera mai degraba metafizica; in timp ce sfera lingvistica araba e logica, exacta)."
19 octombrie 2012, Ziarul de duminică, nr. 42 - Irina VainovskiI-Mihai
"In tratatul sau, cu titlul original Kitab al-Hudud, filosoful islamic din secolul al 10-lea isi propune sa stabileasca finirile, limitele semantice ale unor cuvinte intru alcatuirea unui instrumentar de termeni filosofici (in limba araba cuvintul hudud inseamna in primul rind „limite” si abia apoi „definitii”). Abstractizarile sale preiau, completeaza si reformuleaza traditia greaca, fiind apoi reasamblate in limba latina si adoptate de gindirea medievala europeana. Privita din perspectiva acestui intreg, lucrarea lui Ibn Sina este ancorata in patru culturi (...). Este un nesfirsit al cuvintelor care nu se repeta intocmai, dar care, in esenta lor contribuie generos la inca si inca o cultura. De data aceasta cea romana."
13 iulie 2012, România literară - Grete Tartler
"Ibn Sina (Avicenna), unul dintre filosofii fara de care Europa ar fi aratat altfel, a aparut in colectia „Biblioteca medievala”, coordonata de Alexander Baumgarten, a editurii Polirom, cu un volum trillingv: Cartea definitiilor, in araba, latina (traducere de Andreea Alpago in 1546) si romana (traducere de George Grigore – acelasi care a transpus in limba romana Coranul). Demersul, de mare seriozitate, beneficiaza de note si comentarii ample si de un util tabel cronologic si de o „harta a peregrinarilor” invatatului, iar cititorul isi poate forma (daca stie araba, greaca si latina) propria parere asupra modului in care Ibn Sina a „transferat anticii” in Europa meidevala."

Opinia cititorilor

comments powered by Disqus