logo
TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei
În stoc
PREȚ: 8,32 lei
-7%8,95 lei
Disponibilitate: În stoc
Retur posibil: 365 zile
Data estimată de livrare: 07.12.2016
Comandă prin telefon sau email:
0740.317.617 carte@cartepedia.ro
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist

Lumea homerică. Eseu de protofilosofie greacă

Aram Frenkian
În stoc
PREȚ: 8,32 lei
-7%8,95 lei
Disponibilitate: În stoc
Retur posibil: 365 zile
Data estimată de livrare: 07.12.2016
Comandă prin telefon sau email:
0740.317.617 carte@cartepedia.ro
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist
Colecții/Serii: Cogito
In Lumea homerica Aram M. Frenkian nu are in vedere poemele homerice ca o preistorie, ci prefera sa vorbeasca de "protofilosofie". Aceasta indica si...
Vezi mai multe detalii
ISBN: 978-973-111-340-1
Dimensiuni: 13x20 cm
Tip copertă: Paperback brosat

MAI MULTE DESPRE CARTE

In Lumea homerica Aram M. Frenkian nu are in vedere poemele homerice ca o preistorie, ci prefera sa vorbeasca de "protofilosofie". Aceasta indica si anterioritatea temporala (proton - ceea ce este mai inainte, in timp) dar si pe aceea de intemeiere (prothesis, ca proiect, protasis, ca premisa majora in silogism). Ca "protofilosofie" asadar, "lumea homerica" nu este doar ceea ce precede dar si ceea ce intemeiaza, fiind astfel, in dispunere verticala, ca substrat care, asemenea subconstientului colectiv de care avea sa vorbeasca Blaga, personeaza continuu. Nu insa ca sistem de reprezentari, cel putin nu in sens evenimential. Astfel, lumea (naturala) cu cerul, pamantul, aerul, cu plantele si animalele sale, dar si aceea a omului (corpul, sufletul, tehnicile), ca reprezentare, sunt ale unui timp anume, fata cu reconstructiile ulterioare putand sa aduca mai curand cu elemente de imagerie decat cu explicatii posibile ca adevar. Intr-o istorie (ca hermeneutica evenimentiala) "faptele" lumii homerice, petrecute deja, apartin trecutului ca o abstractie, de indata ce ele nu mai sunt, nici ca atare, nici ca adevar. Evenimentialist nu ne putem inchipui cum oamenii "lumii homerice" chiar vor fi fost, traind pe un pamant inconjurat de ape, sub un cer cand din bronz, cand din fier, avand despre lucruri si despre ei insisi cunostinte nici macar verosimile. Totusi, generic, oamenii aceia vor fi existat si vor fi trait ca oameni, dincolo adica de un timp sau altul, potrivit firii. Reprezentarile nu sunt numai reconstructii (ca explicatii) ale realului ci si mijloace de luare in stapanire a acestuia ca si de adaptare la mecanica lui. De aceea, ele in mare masura sunt posibile ca adevar din perspectiva unei istorii antropologice, decat din aceea a uneia "verist-scientiste"

Autor: Aram Frenkian
Traducător: Gheorghe Vlăduţescu, Nicolae Baltă
Data apariției: 2012
Editura: Herald
Titlu original: Le monde homérique: Essai de protophilosophie grecque
Pagini: 256
Limba: Română
Hârtie: 80g/m
Cuvinte cheie:
etnografie, religie, istorie, antichitate, grecia antica, filosofie
  • Gheorghe Vlăduţescu
    Traducător
    Aram Frenkian - Autor
        Dupa incheierea studiilor universitare (Cernauti), studiaza filosofia si limbile clasice in Franta (Sorbona si l' Ecole des Hautes Etudes). Doctor in filosofie cu teza Cosmologia lui Heraclit din Efes (1931). Din 1945 este profesor de elina la Universitatea din Bucuresti. Membru al Societatii de stiinte istorice si filologice, sectia de studii orientale; vicepresedinte al Societatii de studii clasice; din 1964 este seful sectiei de istorie la...
    AFLĂ MAI MULTE
    Vezi toate cărţile
  • Aram Frenkian
    Autor
    Gheorghe Vlăduţescu - Traducător
    Gheorghe Vlăduţescu este membru titular la Academiei Romane, profesor la Facultatea de Filosofie din cadrul Universitatii Bucuresti, Catedra de istoria filosofiei si filosofia culturii. Este titularul cursului de filosofie greaca de la aceeasi universitate. A fost profesor invitat la Centrul de studii asupra filosofiei grecesti „Leon Robin, Sorbona. A sustinut conferinte asupra filosofiei grecesti si medievale in tara si strainatate. A publicat volumele: „Cum...
    AFLĂ MAI MULTE
    Vezi toate cărţile

Opinii Editoriale

-Restituiri, in Observator cultural, octombrie 2012 - Solomon Marcus
Cartea care se lansează acum, Lumea homerică. Eseu de protofilosofie greacă, publicată iniţial în urmă cu aproape 80 de ani, face pereche, pentru mine, cu o alta, publicată tot la Paris, în 1940, Le postulat, chez Euclide et chez les modernes, unde Frenkian preia o întrebare dramatică a istoriei: „La perfection est-elle au debut ou à la fin?“. O întrebare căreia Sfîntul Augustin îi dăduse un răspuns clar: începuturile s-au caracterizat prin perfecţiunea cunoaşterii. Primii oameni s-au aflat în posesia cunoaşterii perfecte, fără rest, dar ulterior această cunoaştere s-a pierdut şi nu ne rămîne decît să încercăm s-o recuperăm. Peste secole, Galileo Galilei crede într-o Carte a naturii scrisă în limbaj matematic, dar nu e clar dacă această Carte este terminată sau se scrie în continuare, fără a se sfîrşi vreodată. În vremea noastră, pe urmele lui Platon, matematicieni ca Paul Erdos se referă la Cartea cea mare, în care se află toate teoremele importante, dar care se scrie şi ea în continuare sub ochii noştri. Frenkian rămîne deschis ambelor variante: urmăreşte cu atenţie semnificaţia postulatelor din geometria euclidiană, în care vede o expresie posibilă a începuturilor, dar examinează cu aceeaşi atenţie evoluţia geometriilor neeuclidiene, dovedind o uimitoare competenţă şi în domeniul geometriei. Frenkian a fost, deci, un savant complet, capabil să cuprindă atît culmile literare ale Greciei antice, cît şi pe acelea ştiinţifice. Nu cunosc un al doilea cărturar român care să fi realizat o atare performanţă. A înţelege începuturile, faptele de întemeiere (cît de mult se aseamănă aici cu Dan Barbilian-Ion Barbu, cu numai trei ani mai în vîrstă decît Frenkian), iată ce-l interesa pe Aram. În tradiţiile noastre occidentale, cu Homer ne aflăm la începuturile literaturii, iar cu Euclid, care preia ştafeta de la Pitagora şi de la Platon, ne aflăm la începuturile matematicii bazate pe teoreme şi demonstraţii (în contrast cu matematica empirico-intuitivă a babilonienilor). Dar nu sînt, Homer şi Pitagora, fii ai aceleiaşi mame: vechile mituri ale omenirii, de la care au preluat atît literatura, cît şi matematica funcţia de simbolizare, nevoia de ficţiune, capacitatea holografică a localului de a exprima globalul, a clipei, de a exprima eternitatea? Nu se găsea totul, în germene, în vechile mituri, toate ambiţionînd să exprime o interacţiune a cosmosului cu antropos, deci a totalităţii cu individualitatea? Aşteptăm publicarea operelor complete ale lui Aram Frenkian.

Opinia cititorilor

comments powered by Disqus