logo
TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei
În stoc
PREȚ: 45,57 lei
-7%49 lei
Disponibilitate: În stoc
Retur posibil: 365 zile
Data estimată de livrare: 13.12.2016
Comandă prin telefon sau email:
0740.317.617 carte@cartepedia.ro
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist

Nulitatea actului juridic civil prin prisma interesului ocrotit

Pavel Filip
În stoc
PREȚ: 45,57 lei
-7%49 lei
Disponibilitate: În stoc
Retur posibil: 365 zile
Data estimată de livrare: 13.12.2016
Comandă prin telefon sau email:
0740.317.617 carte@cartepedia.ro
Suntem ONLINE! Discută cu noi aici.
Adaugă la wishlist
Colecții/Serii: Studii şi monografii
Lucrarea cuprinde o analiza monografica a nulitatii actului juridic civil, o tema de interes pentru legislatia, jurisprudenta si doctrina de drept...
Vezi mai multe detalii
ISBN: 978-606-27-0639-5
Dimensiuni: 13x20 cm
Tip copertă: Paperback brosat

MAI MULTE DESPRE CARTE

Lucrarea cuprinde o analiza monografica a nulitatii actului juridic civil, o tema de interes pentru legislatia, jurisprudenta si doctrina de drept privat.

Prin modalitatea de abordare, cartea Nulitatea actului juridic civil se adreseaza atat teoreticienilor, cat si practicienilor dreptului privat, intrucat nu se limiteaza la cercetarea noilor reglementari, ci, dimpotriva, studiul se face din perspectiva istorica a intregii teorii a nulitatii actului juridic civil, incepand cu perioada cand a fost folosita pentru prima oara vocabula „nulitate” ca sanctiune a dreptului civil, urmandu-se cursul evolutiei notiunii de „nulitate”, prin raportare si la cel al notiunii de „inexistenta”, pana la reglementarea din Codul civil actual.

Prezinta interes consideratiile autorului cu privire la evolutia teoriei actelor inexistente, precum si cele referitoare la o institutie noua pe care o regasim in legislatie, aceea a clauzelor nescrise, cu privire la care actualul Cod civil nu arata expres sanctiunea aplicabila si daca expresia „considerata nescrisa” constituie o sanctiune autonoma; de asemenea, lucrarea Nulitatea actului juridic civil cuprinde o prezentare detaliata a notiunii de „interes”.

Pentru a putea explica in mod complet alte institutii de drept privat, un capitol este dedicat teoriei , cu descrierea unor elemente noi in constructia tehnica a vointei. In ceea ce priveste analiza teoriei nulitatii actului juridic civil prin raportare la dispozitiile Codului civil in vigoare, sunt examinate, printre altele, urmatoarele aspecte: diversele notiuni speciale de nulitate, inclusiv cele nou-reglementate, celelalte cauze de ineficacitate ale actului juridic civil, cu evidentierea asemanarilor si deosebirilor acestora fata de sanctiunea nulitatii, cauzele de nulitate absoluta si de nulitate relativa, remediile aplicabile actelor juridice viciate, propuse de actualul Cod civil, dreptul material la actiunea de a cere constatarea sau declararea nulitatii actului juridic civil.

Cuprins extins:
Capitolul 1. Nulitatea
1.1. Nulitatea în dreptul roman
1.1.1. Începutul folosirii noţiunii de „nulitate” în dreptul roman
1.1.2. Folosirea noţiunii de „nulitate” în perioada de la fondarea Romei şi până la adoptarea Legii celor XII table (753 î.Hr. ‑ 449 î.Hr.)
1.1.3. Argumente pentru folosirea nulităţii ca sancţiune de drept privat în perioada Republicii (509 î.Hr. ‑ 27 î.Hr.).
1.1.4. Influenţa dreptului roman în Dacia
1.2. Sublinieri
Capitolul 2. Concepţia clasică despre nulitate
2.1. Evoluţia noţiunii de „nulitate” în doctrina şi în dreptul francez
2.1.1. Nulităţile de plin drept şi resciziunile
2.1.2. Apariţia viciilor de consimţământ
2.1.3. Interesul protejat, criteriu de partajare a nulităţii în nulitate absolută şi nulitate relativă
2.2. Sublinieri
Capitolul 3. Inexistenţa şi nulitatea actului juridic
3.1. Inexistenţa
3.1.1. Inexistenţa legată de instituţiile privind structura social‑juridică a societăţii romane primitive
3.1.2. Inexistenţa rezultând din neîndeplinirea regulilor de formă
3.1.3. Inexistenţa rezultând din lipsa unui element de fond al actului
3.1.4. Actele inexistente şi actele nule
3.1.5. Despre consacrarea teoriei inexistenţei în Codul Napoleon
3.1.6. Teoria actului‑organism în doctrina clasică
3.1.7. Critica teoriei clasice a nulităţii – teoria modernă a nulităţii
3.1.7.1. Respingerea teoriei actelor inexistente
3.1.7.2. Conceperea nulităţii ca un drept la critică
3.1.7.3. Interesul protejat, criteriu de delimitare a nulităţii concepute ca un drept la critică
3.1.8. Critica teoriei moderne a nulităţii
3.1.8.1. Critica împotriva conceperii nulităţii ca un drept la critică
3.1.8.2. Critica asupra adoptării criteriului interesului protejat
3.2. Sublinieri
Capitolul 4. Nulitatea şi inexistenţa în legislaţia şi în doctrina civilă română clasică şi modernă
4.1. Nulitatea şi inexistenţa în vechiul drept românesc
4.1.2. Nulitatea în Codul civil de la 1864 şi în doctrina civilă română
4.1.2.1. Nulităţile de plin drept şi resciziunile în Codul civil român din 1864 şi în doctrina civilă română
4.1.2.2. Inexistenţa în doctrina civilă românească modernă
4.1.3. Opoziţia doctrinei civile române la teoria actelor inexistente
4.1.3.1. Hamangiu, Rosetti‑Bălănescu, Băicoianu şi teoria actelor inexistente
4.1.3.2. Istrate Micescu şi teoria actelor inexistente
4.1.3.3. Traian Ionaşcu şi teoria actelor inexistente
4.1.3.4. Aurel Pop şi Gheorghe Beleiu şi teoria actelor inexistente
4.1.4. Nulitatea în doctrina civilă românească modernă
4.1.4.1. Hamangiu, Rosetti‑Bălănescu şi Băicoianu şi teoria nulităţii actelor juridice civile
4.1.4.2. Istrate Micescu şi teoria nulităţii actelor juridice civile
4.1.4.3. Traian Ionaşcu şi teoria nulităţii actelor juridice civile
4.1.4.4. Consolidarea teoriei nulităţii în doctrina civilă românească
4.2. Sublinieri
Capitolul 5. Evoluţia teoriei actelor inexistente
5.1. Renaşterea teoriei inexistenţei actelor juridice civile
5.1.1. Cauza în noua teorie a inexistenţei
5.1.2. Regimul juridic al inexistenţei faptelor, actelor, declaraţiilor şi situaţiilor juridice
5.2. Sublinieri
Capitolul 6. Clauzele nescrise în Codul civil şi în doctrina civilă
6.1. Clauza nescrisă
6.1.1. Teze privind expresia „considerat nescrisă”
6.1.1.1. Argumente pentru susţinerea tezei potrivit căreia expresia „considerată nescrisă” consacră o sancţiune autonomă
6.1.1.2. Argumente pentru susţinerea tezei potrivit căreia expresia „considerată nescrisă” este sinonimă cu noţiunea de „nulitate”
6.1.2. Reglementarea clauzelor considerate nescrise în proiectul Codului european al contractelor
6.1.3. Reglementarea clauzelor nescrise în Codul civil român
6.2. Sublinieri
Capitolul 7. Actul juridic civil obiect al nulităţii
7.1. Scurte consideraţii despre actul juridic civil
7.1.1. Definiţia actului juridic civil
7.1.2. Construcţia tehnică a voinţei
7.1.2.1. Noi elemente în construcţia tehnică a voinţei
7.1.3. Condiţiile de validitate ale actului juridic civil
7.1.4. Efectele actului juridic civil
7.1.4.1. Raportul juridic civil şi interesul
7.1.4.2. Concepţia clasică despre raportul juridic civil
7.1.4.3. Purtătorul valorii pecuniare şi elementul care dă valoarea pecuniară raportului juridic civil
7.1.4.4. Purtătorul de valoare – este un element component al raportului juridic de drept privat?
7.2. Sublinieri
Capitolul 8. Interesul
8.1. Definiţia şi etimologia noţiunii de „interes”
8.1.1. Înţelesuri ale noţiunii de „interes” în societăţile arhaice şi în societatea romană
8.1.2. Concepţia hedonistă despre interes
8.1.3. Concepţia economică despre interes – mercantilismul
8.1.4. Concepţiile psihologică şi sociologică despre interes
8.1.5. Concepţia utilitaristă despre interes
8.1.6. Concepţia materialistă despre interes
8.1.7. Concepţia juridică despre interes
8.1.8. Sublinieri
8.2. Categorii de interes
8.2.1. Interese de drept privat şi interese de drept public
8.2.2. Interese personale şi interese generale
8.2.2.1. Congruenţa dintre interesele personale
8.2.2.2. Corelaţia dintre interesul personal şi interesul general
8.2.2.3. Despre interesul public, interesul general şi ordinea publică
8.2.3. Interese sociale
8.2.4. Interese pecuniare şi interese non‑pecuniare
8.2.5. Interese legitime şi interese nelegitime
8.2.6. Sublinieri
Capitolul 9. Nulitatea în Codul civil român
9.1. Concepţia Codului civil despre nulitate
9.1.1. Nulitate şi legalitate
9.1.2. Genuri de nulităţi
9.1.2.1. Nulitatea absolută şi nulitatea relativă
9.1.2.2. Corelaţia dintre atributele absolut şi relativ ale nulităţii
9.1.3. Nulitatea absolută expresă şi virtuală şi nulitatea relativă expresă şi virtuală
9.1.4. Nulitatea amiabilă şi nulitatea judiciară
9.1.4.1. Nulitatea amiabilă
9.1.4.2. Nulitatea judiciară
9.1.5. Nulitatea totală şi nulitatea parţială
9.1.5.1. Nulitatea totală
9.1.5.2. Nulitatea parţială
9.1.6. Nulităţi de fond şi nulităţi de formă
9.2. Sublinieri
Capitolul 10. Nulitatea şi alte cauze de ineficacitate ale actelor juridice civile
10.1. Varietatea sancţiunilor juridice civile
10.1.1. Nulitatea şi revocarea
10.1.1.1. Consideraţii generale despre revocare
10.1.1.2. Comparaţia dintre nulitate şi revocare
10.1.2. Nulitatea şi denunţarea unilaterală
10.1.2.1. Consideraţii generale despre denunţarea unilaterală
10.1.2.2. Comparaţia dintre nulitate şi denunţarea unilaterală
10.1.3. Nulitatea şi rezoluţiunea
10.1.3.1. Despre rezoluţiune
10.1.3.2. Genuri de rezoluţiune în Codul civil
10.1.3.3. Comparaţia dintre nulitate şi rezoluţiune
10.1.4. Nulitatea şi rezilierea
10.1.4.1. Despre reziliere
10.1.4.2. Comparaţia dintre nulitate şi reziliere
10.1.5. Nulitatea şi caducitatea
10.1.5.1. Consideraţii generale despre caducitate
10.1.5.2. Comparaţia dintre nulitate şi caducitate
Capitolul 11. Cauzele de nulitate
11.1. Conceptul de „cauză”
11.1.1. Genuri de cauze care atrag sancţiunea nulităţii
11.1.2. Cauze care atrag nulitatea absolută şi cauze care atrag nulitatea relativă
11.1.3. Cauze de fond şi cauze de formă
Capitolul 12. Cauzele care atrag sancţiunea nulităţii absolute
12.1. Caracterul imperativ al condiţiilor cerute de normele de drept pentru validitatea actelor juridice
12.2. Capacitatea civilă
12.2.1. Trăsăturile capacităţii civile
12.3. Capacitatea civilă de folosinţă a persoanei fizice
12.3.1. Începutul capacităţii civile de folosinţă a persoanei fizice
12.3.2. Conţinutul capacităţii civile de folosinţă a persoanei fizice
12.3.3. Încetarea capacităţii civile de folosinţă a persoanei fizice
12.4. Capacitatea civilă de folosinţă a persoanei juridice
12.4.1. Începutul capacităţii civile de folosinţă a persoanei juridice
12.4.2. Conţinutul capacităţii civile de folosinţă a persoanei juridice
12.4.3. Încetarea capacităţii civile de folosinţă a persoanei juridice
12.5. Consimţământul
12.5.1. Semnificaţii ale termenului „consimţământ”
12.5.2. Manifestarea şi natura consimţământului
12.5.3. Exteriorizarea consimţământului
12.5.4. Cerinţe pentru exprimarea valabilă a consimţământului
12.5.4.1. Să provină de la o persoană cu discernământ
12.5.4.2. Să existe hotărârea de a se obliga juridiceşte
12.5.4.3. Să fie exteriorizat
12.5.4.4. Să nu fie viciat
12.6. Obiectul actului juridic
12.6.1. Cerinţe de valabilitate ale obiectului actului juridic civil
12.6.1.1. Să existe
12.6.1.2. Să fie în circuitul civil
12.6.1.3. Să fie determinat sau determinabil
12.6.1.4. Să fie posibil
12.6.1.5. Să fie licit
12.6.1.6. Cerinţe speciale de valabilitate ale obiectului actului juridic civil
12.7. Cauza actului juridic civil
12.7.1. Teoria clasică a cauzei actului juridic civil
12.7.2. Teoria anti‑cauzalistă a actului juridic civil
12.7.3. Teoria neo‑cauzalistă a actului juridic civil
12.7.4. Teoria cauzei obiective a actului juridic civil
12.7.4.1. Teoria cauzei obiective a actului juridic civil propusă de Istrate Micescu
12.7.5. Cauza în opinia lui Rudolf von Ihering (Legea scopului)
12.7.6. Teoria asupra cauzei în doctrina civilă română
12.7.7. Cauza/motivul determinant în Codul civil
12.7.8. Cerinţe de valabilitate ale cauzei
12.7.8.1. Să nu fie contrară legii, ordinii publice şi bunelor moravuri
12.7.8.2. Să existe
12.7.9. Proba cauzei
12.8. Frauda la lege
12.9. Forme ale actului juridic civil
12.9.1. Consensualismul
12.9.1.1. Limitări ale principiului consensualismului
12.9.1.2. Forme de limitare ale principiului consensualismului
12.9.2. Forma autentică (ad validitatem)
12.9.2.1. Formă autentică a actului juridic
12.9.2.2. Lipsa formei autentice privind actele juridice de drept privat
12.9.2.3. Sancţiunea încălcării lipsei de formă autentică
12.9.2.4. Corelaţii între condiţia de formă a actului juridic, forma autentică a înscrisului şi sancţiunea aplicabilă
12.9.3. Forma actului juridic sub semnătură privată
12.9.3.1. Sancţiunea lipsei de formă în înscrisurile sub semnătură privată
12.9.3.2. Forma ad probationem a înscrisului sub semnătură privată
12.9.3.3. Lipsa formei ad probationem în înscrisul sub semnătură privată
12.9.3.4. Sancţiunea încălcării condiţiei de formă ad probationem
12.9.3.5. Corelaţia dintre încălcarea condiţiei ad probationem şi actul juridic
12.10. Sublinieri
Capitolul 13. Cauzele care atrag sancţiunea nulităţii relative
13.1. Elemente viciate ale actului juridic civil, care atrag sancţiunea nulităţii relative
13.2. Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice
13.2.1. Începutul capacităţii civile de exerciţiu a persoanei fizice
13.2.2. Conţinutul capacităţii civile de exerciţiu a persoanei fizice
13.2.3. Încetarea capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice
13.2.4. Incapacităţi de exerciţiu ale persoanei fizice
13.3. Discernământul
13.4. Capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice
13.4.1. Începutul capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice
13.4.2. Conţinutul capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice
13.4.3. Încetarea capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice
13.5. Eroarea viciu de consimţământ
13.5.1. Structura erorii viciu de consimţământ
13.5.2. Genuri ale erorii viciu de consimţământ
13.5.2.1. Eroarea asupra naturii sau obiectului contractului
13.5.2.2. Eroarea asupra identităţii obiectului prestaţiei
13.5.2.3. Eroarea asupra calităţii obiectului prestaţiei
13.5.2.4. Eroare asupra unor împrejurări considerate esenţiale de părţi
13.5.2.5. Eroarea asupra identităţii fizice a unei persoane
13.5.2.6. Eroarea asupra identităţii civile a persoanei
13.5.2.7. Eroarea asupra calităţii persoanei
13.5.2.8. Eroarea asupra unei norme de drept determinante
13.5.3. Adaptarea contractului în cazul erorii
13.5.4. Proba erorii
13.6. Dolul viciu de consimţământ
13.6.1. Structura dolului viciu de consimţământ
13.6.2. Genuri ale dolului viciu de consimţământ
13.6.3. Proba dolului viciu de consimţământ
13.6.4. Răspunderea pentru dol viciu de consimţământ
13.7. Violenţa viciu de consimţământ
13.7.1. Structura violenţei viciu de consimţământ
13.7.2. Tipuri de violenţă viciu de consimţământ
13.7.3. Proba violenţei viciu de consimţământ
13.7.4. Răspunderea pentru violenţa viciu de consimţământ
13.8. Leziunea viciu de consimţământ
13.8.1. Teorii despre leziunea viciu de consimţământ
13.8.2. Leziunea în Codul civil
13.8.3. Adaptarea contractului
13.9. Lipsa cauzei
13.9.1. Lipsa cauzei şi lipsa determinării obiectului obligaţiei
13.9.2. Proba pentru lipsa cauzei
13.10. Sublinieri
Capitolul 14. Remedii ale nulităţii şi efectele nulităţii
14.1. Reglementări din Codul civil pentru remedierea actelor juridice viciate
14.1.1. Refacerea actului nul absolut
14.1.2. Validarea contractului
14.1.2.1. Confirmarea contractului
14.1.2.2. Executarea obligaţiei
14.1.2.3. Decăderea din dreptul de a cere anularea contractului
14.1.2.4. Prescripţia dreptului de a cere anularea contractului
14.1.3. Efectele nulităţii
14.2. Sublinieri
Capitolul 15. Dreptul material la acţiune
15.1. Acţiunea şi dreptul la acţiune
15.1.1. Dreptul material la acţiune
15.1.2. Dreptul material la acţiune şi dreptul de constrângere în materia nulităţii actelor juridice
15.1.3. Subiectul activ al dreptului material la acţiunea de a cere constatarea sau declararea nulităţii actului juridic civil
Bibliografie
Autor: Pavel Filip
Data apariției: septembrie 2016
Editura: Hamangiu
Pagini: 352
Limba: Română
Hârtie: 80g/m
Cuvinte cheie:
legislatie, jurisprudență, act juridic civil
Locuri în topurile Cartepedia

Opinia cititorilor

comments powered by Disqus