Trântind ușa

„Am (sper!) luciditate, încerc să am bun-simţ şi onestitate. Am pragmatism. Calculez, în termenii realităţii, ce se poate, ce nu se poate. Eu i-am judecat pe toţi — în mod special pe politicieni — prin propria mea grilă. Am propria mea grilă din 1990 încoace. Asta am făcut mereu când am scris despre politică şi asta fac şi acum: pun totul în grilă. Mi se pare cel mai onest aşa. Şi nu judec oameni, ci fapte şi vorbe în funcţie de acele repere ale grilei. Nu am sentimente, nu am duşmani, nu am prieteni. Nu e loc de prietenii acolo unde nu sunt senti¬mente. Or eu nu am sentimente pentru politicieni, pentru politică.” (Tia ȘERBĂNESCU)

„Tia Şerbănescu este un fel de «crucişător moral al presei româneşti». Dacă presa poate învăţa pe cineva să gândească, după ce va fi dat deoparte grâul (puţin) de neghină (multă), atunci Tia este unul dintre cei mai buni şi mai eficienţi însoţitori în această privinţă. Prin ce spune, prin cum spune, prin consecvenţa cu care spune ceea ce spune, prin eleganţă şi stil. Tia este, şi în presă, o prezenţă cu adevărat luminoasă — şi o iubesc şi pentru asta.” (Cristian PĂTRĂȘCONIU)

Am două reguli pe care le-am respectat cât am putut. Prima e să nu spui sau să nu scrii despre nimeni ceva ce n-ai putea să-i spui în faţă… A doua regulă e să nu te iscăleşti mai mult de două ori în aceeaşi zi.