Lumea ca literatură. Amintiri

Avînd convingerea că nu orice eveniment poate fi ficţionalizat şi trecut în literatură, Ioan Groşan adună în volumul său memorialistic astfel de întîmplări pe care le-a trăit şi pe care nu le-a inclus în cărţile de beletristică. Anecdotica acestei cărţi nu este însă mai puţin savuroasă şi spectaculoasă, episoadele decupate acoperind cîteva decenii şi cele mai diverse medii, în România şi în străinătate. De la aventurile spumoase pe care le-a trăit el însuşi la Festivalul de la Cannes sau la motelul Dracula din pasul Tihuţa pînă la episoade la care a fost simplu martor – cum sînt întîmplările pline de haz avîndu-i ca protagonişti pe ţăranii maramureşeni sau amintirile depănate de nişte veterani de război la o terasă din Timişoara –, Ioan Groşan ne delectează cu poveşti care depun mărturie, după spusele sale, „despre o anumită atmosferă, un anumit timp şi anumiţi, minunaţi, oameni”.