Marea divergenţă. China, Europa şi naşterea economiei mondiale moderne
de Kenneth Pomeranz
Titlu apărut în colecția Historia la Polirom
Descriere produs
Contribuție esențială la istoria lumii moderne, volumul a fost distins cu John K. Fairbank Prize în East Asian History (2000) și cu premiul pentru cea mai bună carte a anului 2001 oferit de World History Association.
De ce doar în nord-vestul Europei a început o dezvoltare industrială susținută, în ciuda faptului că pînă spre jumătatea secolului al XVIII-lea a existat o surprinzătoare similitudine de dezvoltare între Europa și estul Asiei? În secolul al XIX-lea, divergență Europei față de restul Lumii Vechi s-a datorat în mare parte zăcămintelor de cărbune, ceea ce a favorizat dezvoltarea industriilor mari consumatoare de combustibil. Pe de altă parte, anumite conjuncturi globale au transformat Americile într-o sursă de produse primare și au permis astfel Europei de Nord-Vest să înregistreze o creștere spectaculoasă a populației, să se specializeze și mai mult în manufacturi și să folosească forță de muncă implicată anterior în agricultură. Kenneth Pomeranz urmărește întreagă istorie modernă, făcînd paralele interesante între Europa și estul Asiei (de la populație și acumularea de capital la investiții, consum și tehnologie) și oferind explicații argumentate și atractive prin exemplele invocate pentru dezvoltarea europeană.
Speţnaz. Istoria secretă a Forţelor Speciale Sovietice (2023) ,
Inteligenţa emoţională a copiilor (2016) ,
Limba chineză. Simplu şi eficient (2018) ,
Piața și turnul. Reţele, ierarhii şi lupta pentru (2018) ,
Colosul. Ascensiunea și decăderea imperiului american (2019) ,
Mari comandanţi (2022) ,
Mari comandanţi (2013) ,
Detalii produs
Titlu original: The Great Divergence: China, Europe and the Making of the Modern World Economy
ISBN: 978-973-46-2533-8
Copertă: Paperback brosat
Număr pagini: 368
Limbă: Română
Dimensiuni: 16x23,5 cm
Hârtie: 80g/m
Editura: Polirom
Cărți Non-ficțiune >> Cărți Afaceri și economie >> Cărți Economie și științe economice
Cărți Non-ficțiune >> Cărți Științe umaniste >> Cărți Istorie
Opinii editoriale
"Marea divergenta e o analiza extrem de serioasa si amanuntita, contabilizeaza si contracareaza argumente ale cercetatorilor de-a lungul vremii, aduce ipoteze noi, incercind sa mai taie din avintul narcisist al istoricilor occidentali. Pomeranz nu are nici o pofta sa ridice monumente Vestului, pune din start in fata avantajul suprem al descoperirii Lumii Noi, al colonizarii si exploatarii brutale a noilor teritorii, ca argument suprem in batalia Est-Vest si demitizeaza apoi avantaje „institutionale” sau „de civilizatie” care nu au fost asa de importante cum sint ele prezentate de istorici occidentali in ultimul veac."
28 mai 2012, BookMag.ro - Costi Rogozanu"Marea divergenta a lui Kenneth Pomeranz, provocatoare si celebra pentru felul cum plaseaza ascensiunea Vestului fata de China de-abia dupa Revolutia Industriala si in conexiune cu factori conjuncturali – aproape in intregime economici –, contestind deci importanta acumularilor europene anterioare, medievale si premoderne, mai ales politice si culturale (o alta formulare, circumspecta si mai putin ideologica, a tezei lui Andre Gunder Frank din ReOrient, 1998)."
15 februarie 2013, Observator cultural, nr 661 - Victor Rizescu"Marea divergenta ofera o abordare noua a uneia dintre intrebarile clasice din domeniul istoriei: de ce doar in nord-vestul Europei a inceput o dezvoltare industriala sustinuta, in ciuda unor similaritati surprinzatoare intre anumite zone avansate din Europa si din Asia de Est? (…) Pomeranz afirma ca in secolul al XIX-lea divergenta Europei fata de restul Lumii Vechi s-a datorat in mare parte localizarii zacamintelor de carbune, care a inlocuit lemnul. (…) O alta diferenta cruciala pe care o observa el are legatura cu comertul. Anumite conjuncturi globale au transformat Americile intr-o sursa de produse primare de care avea nevoie Europa mai importanta decit orice periferie asiatica. Aceasta a permis Europei de Nord-Vest sa inregistreze o crestere spectaculoasa a populatiei, sa se specializeze si mai mult in manufacturi si sa foloseasca mina de lucru implicata anterior in agricultura, recurgind mai degraba la cresterea importurilor in loc sa isi maximizeze recoltele."
13 aprilie 2012, Ziarul de Duminică, nr. 15 - Stelian Ţurlea