Cu siguranță, o supriză plăcută acest volum al lui Simon Winchester despre crearea Dicționarului Oxford, despre munca titanică din spatele proiectului și personajele principale ale poveștii. Nu că o asemenea poveste nu ar fi fascinantă, însă nu mă așteptam ca unele capitole să fie scrise asemeni unor proze scurte, multe dintre ele chiar palpitante și cu un aer puternic victorian. În fond, e vorba despre o poveste aridă: cum se face un dicționar și mai ales cum s-a făcut unul dintre cele mai celebre dicționare din lume. Dacă nu ești pasionat despre așa ceva, ai spune că nu are sens să arunci o privire peste acest volum. Însă povestea e în așa fel scrisă încât Winchester își poartă cititorii prin toate peripețiile prin care au trecut creatorii dicționarului. Peripeții, obstacole, adevărate tragedii, departe de ceea ce ți-ai putea imagina când te gândești la munca monotonă și poate plictisitoare care ar sta în spatele unui asemenea proiect academic.

Așa se face că vei citit pe scurt despre istoria dicționarelor britanice, apoi îi vei cunoaște dramele și picanteriile din spatele unei povești pe cât de palpitante și tensionate, pe atât de lungi, meticuloase și teribil de obositoare pentru cei care zeci de ani au muncit în a aduna cuvinte, sensuri noi și definiții și citate, sute de mii de definiții și citate din cele mai necunoscute cărți cu putință. Cele două personaje din titlul cărții au povestea lor, descrisă pe larg, spectaculoasă, dar tragică și tristă de-a dreptul. Pentru că până la urmă e povestea unui profesor autodidact care va suprinde lumea academică britanică prin inteligența și prin cunoștiințele sale – și aici e vorba de editorul James Murray, cel care își dedică întreaga viață elaborării dicționarului și nu va apuca să-și vadă proiectul terminat, și William Minor, un medic american de o cultură generală excepțională, dar a cărui minte e bruscată noapte de noapte de viziuni de coșmar, lucru ce-l va purta în cele din urmă către crimă și, inevitabil, azilul de nebuni. Însă cele două povești sunt unite de obsesia dicționarului și de o prietenie care îi va lega pe cei doi câteva decenii la rând. O obsesie care va defini traseul academic al lui James Murray, dar va da și un sens vieții închise între patru pereți ai gentlemanului nebun, William Minor. O poveste fascinantă, pe cât de incredibilă, pe atât de tristă și de nefericită.

Recomand volumul fără să stau pe gânduri. E una dintre acele cărți care te suprind de la început până la final și care spun, în felul lor particular și minuscul, povestea societății occidentate, așa cum s-a desfășurat ea în cele mai recente secole.