E mai greu de atras şi de păstrat atenţia cititorului atunci când ai la dispoziţie doar 5, 10, 20 de pagini. Mai ales când fiecare poveste are alte personaje, alte teme, alt stil. Eu citesc proză scurtă tocmai pentru acele „pagini albe” de la începutul sau sfârşitul povestirii, pe care le pot umple cu propria imaginaţie. Şi poţi citi una pe zi sau mai multe odată, le poţi citi în ce ordine vrei, poţi începe de la prima, de la ultima sau le poţi amesteca.