Curios să citesc acest eseu scris de Lee Child, unul dintre autorii foarte buni de thrillere, romane polițiste sau cărți cu spioni și intrigi complexe, tradus cu multe volume deja și la noi, ei bine, am dat peste o latură a autorului pe care nu aș fi ghicit-o. Da, Lee Child e un autor extrem de atent cu intrigile din romanele sale, e un prozator foarte informat și își burdușește la propriu textele cu sute și mii de detalii despre orice ți-ai putea imagina. Prin urmare, bănuiam că în spatele prozatorului de thrillere se ascunde un tip citit, cu o cultură generală bine construită, pasionat de domenii diverse și care probabil că-și documentează fiecare nouă carte timp îndelungat.

Însă iată că aici, în volum de față, găsim un Lee Child pasionat de antropologie și de etimologii, un Lee Child care ne poartă, în viteză, e drept, prin istoria evoluției speciei umane în căutarea unei definiții a ceea ce e cu adevărat eroul – atât originile cuvântului, cât și personajul care iese din mulțime pentru a atrage privirile celorlalți. O poveste agreabilă, presărată cu informații pe care le știți sau poate nu, eu unul nu le știam pe toate, o călătorie prin epocile timpurii când specia umană se adapta evoluției, apoi în epoca modernă, printre droguri și mâncăruri grecești, totul pentru a oferi cât mai multe nuanțe posibile cuvântului „erou”. Nu e un studiu științific, ci mai degrabă un soi de carte de popularizare, dar scrisă suficient de personal cât să nu rămână anonimă pe un raft cu asemenea titluri.

O recomand, fie și pentru o lectură de-o seară alături de un bun prozator care știe să povestească și să întrețină atmosfera.