Vladimir Soloviov (18531900) este intemeietorul liniei existential-crestine din cugetarea rusa de la sfarsitul secolului al XIX-lea si prima jumatate a secolului XX. De la el se revendica fratii S. si E. Trubetkoi, S. Bulgakov, N. Berdiaev, P. Florenski, S. Frank s.a. Este recunoscut unanim astazi drept cel mai de seama ganditor al Rusiei, magistrul filozofiei sistematice rusesti. Numele lui este adesea alaturat celor ale lui Dostoievski, de care l-a legat o nedezmintita prietenie, si Tolstoi, de care s-a despartit in felul de a interpreta crestinismul.
Opere principale:
Criza filozofiei occidentale (1875)
Temeiurile filozofice ale constiintei unitare (1877)
Lectii despre Dumnezeu-umanitate (18781881)
Rusia si Biserica universala (1883)
Evreitatea si problema crestina (1884; trad. rom. Humanitas, 1992)
Frumusetea in natura (1887)
Problema nationala in Rusia (18831891)
Trei dialoguri despre sfarsitul istoriei universale (1900; trad. rom. Humanitas, 1992)
Opere principale:
Criza filozofiei occidentale (1875)
Temeiurile filozofice ale constiintei unitare (1877)
Lectii despre Dumnezeu-umanitate (18781881)
Rusia si Biserica universala (1883)
Evreitatea si problema crestina (1884; trad. rom. Humanitas, 1992)
Frumusetea in natura (1887)
Problema nationala in Rusia (18831891)
Trei dialoguri despre sfarsitul istoriei universale (1900; trad. rom. Humanitas, 1992)
